Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
În prima parte a zilei, cotaţiile au atins un maxim de 3,9810 lei/euro, dar la nivelul cursului de referinţă deprecierea a fost mai mică, de 1,78%.
Un curs de referinţă superior celui de ieri a fost afişat de banca centrală la 31 decembrie 2004, de 3,9663 lei/euro.
"Cotaţiile au urcat până la 3,9810 lei/euro, pe piaţa locală, ca urmare ieşirii investitorilor de pe monedele riscante. Ulterior, cursul a început să scadă, spre 3,95 lei/euro, în piaţă existând speculaţii ale mai multor dealeri potrivit cărora BNR ar fi intervenit în favoarea leului, apărând nivelul de 4 lei/euro", a declarat dealerul unei bănci.
Sentimentul negativ pe pieţele emergente vine în urma deciziei liderilor celor mai importante patru economii din Europa de a respinge, în week-end, ideea unui plan coordonat de salvare a băncilor europene, declanşând mai multe temeri legate de situaţia sectorului financiar.
Raportul de schimb a atins un maxim de 3,9550 lei/euro, în prima oră de tranzacţionare, după ce piaţa s-a deschis în intervalul 3,9200-3,9250 lei/euro, cu doi bani mai sus decât nivelul consemnat la sfârşitul săptămânii trecute. Ultimele transferuri de vineri au fost operate la 3,9000-3,9050 lei/euro.
Banca centrală a afişat vineri o rată de referinţă în creştere cu 11,17 bani faţă de joi, la 3,8720 lei/euro, reprezentând nivelul maxim al ultimilor trei ani şi zece luni.
Isărescu: Deprecierea leului e normală
Deprecierea monedei naţionale reprezintă o mişcare normală a cursului, având în vedere situaţia internaţională şi creşterile salariale anunţate în ultima săptămână, a declarat, ieri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
"Cursul s-a mişcat în limite normale din punct de vedere a ceea ce se întâmplă pe plan internaţional şi ceea ce s-a întâmplat în ultima săptămână pe plan intern. Ca să rezum, aş spune: după faptă şi răsplată", a spus Isărescu.
El consideră că dacă promisiunile privind creşterile salariale sunt "foarte generoase", este normal ca şi cursul de schimb să reacţioneze.
"Piaţa valutară a mai mers cum a mai mers, dar uitaţi-vă la piaţa monetară. Este o situaţie paradoxală, cu exces de lichiditate, în timp ce dobânzile sunt mult peste rata de politică monetară a BNR", a adăugat Isărescu.
Dobânda de politică monetară este 10,25% pe an, în timp ce dobânzile oferite de bănci sunt de 14,23-15,7% pentru depozitele la o zi, respectiv 15,17%-16,61% pentru plasamentele la o săptămână.
Isărescu a reiterat faptul că este nevoie în continuare de o corelare a creşterii productivităţii muncii cu creşterea salariilor.
"Dacă deficitul de cont curent nu mai poate să absoarbă surplusul de majorare a salariilor peste creşterea productivităţii, diferenţa se va reflecta în cursul valutar. Piaţa va corecta cursul cu o viteză la care nici cei mai pesimişti de la BNR nu s-ar fi aşteptat, a continuat Isărescu.
Pe de altă parte, Isărescu a arătat că banca centrală este gata să intervină în orice moment pentru a calma situaţia de pe pieţele monetară şi valutară, inclusiv prin măsuri, nu doar prin declaraţii, dar pentru moment nu sunt necesare.
BNR, pregătită să adopte măsuri pentru stabilitate
BNR este pregătită să ia măsuri similare cu cele adoptate în celelalte state UE în cazul înrăutăţirii situaţiei financiare a României, inclusiv prin furnizare de lichiditate şi întărirea schemelor de garantare a depozitelor.
"Suntem gata să adoptăm măsuri luate şi de alte state din UE, să furnizăm lichiditate, să întărim din nou regulile prudenţiale, nu să le slăbim, şi băncile şi-au dat seama că e bine, să întărim schemele şi mijloacele de garantare pentru ca tot românul să fie sigur că are garantate depunerile şi nu poate fi vorba de pierderea, chiar parţială, a acestora", a spus Isărescu, la finalul întâlnirii cu premierul Călin Popescu Tăriceanu.
Guvernatorul BNR a ţinut să precizeze însă că în acest moment nu există semnale privind vreo problemă în sistemul financiar românesc, din care 90% reprezintă sistemul bancar.
El a adăugat că banca centrală colaborează permanent cu celelalte instituţii de supraveghere, având în vedere măsuri comune în cazul apariţiei unor probleme la băncile-mamă ale instituţiilor de credit din România sau la sucursalele de pe piaţa românească ale băncilor din celelalte state UE.
"Avem în vedere şi măsuri pentru ca stabilitatea financiară să fie evidentă", a spus Isărescu.
El a reiterat că sistemul bancar românesc a fost protejat atât datorită faptului că piaţa a oferit produse clasice de creditare, fără plasamente în "produse derivate împachetate", cât şi "încăpăţânării" BNR de menţine reguli stricte şi a presiunii exercitate de agenţiile de rating.
Autorităţile din Germania, Irlanda şi Danemarca au anunţat că vor garanta integral depozitele constituite la bănci, Austria a decis să majoreze plafonul de garantare, iar Suedia a anunţat că va ridica acest plafon la un nivel de două ori mai mare decât cel actual.
În România, depozitele sunt garantate în limita unui plafon reprezentând echivalentul a 20.000 euro.
Alte măsuri dispuse de unele ţări europene au fost naţionalizarea parţială a unor bănci şi deschiderea unor linii de finanţare pe termen lung pentru instituţiile de credit.
Dealerii se aşteaptă la deprecieri până la 4,2 lei/euro
Dealerii cred că leul va continua să se deprecieze în raport cu euro, chiar dacă BNR va interveni pe piaţa interbancară pentru susţinerea monedei naţionale, şi văd, în scenariul cel mai pesimist, cotaţii în jurul a 4,2 lei/euro, peste nivelul istoric de 4,14 lei/euro atins în ianuarie 2004.
"Până la finele anului, este posibil să vedem euro cotat la peste 4 lei, poate chiar la 4,2 lei. Nu ştiu în ce măsură banca centrală ar putea să protejeze nivelul psihologic de 4 lei/euro. Tendinţa de depreciere a leului va domina piaţa, pentru că sentimentul pentru moneda naţională rămâne negativ şi nu vor exista veşti pozitive", a declarat Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, senior economist la ING Bank.
