Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Anul propice cultivării cartofului, care a dus la obţinerea unei producţii bune pentru majoritatea cultivatorilor din judeţ, nu le oferă celor mai mulţi dintre ei profitul pe care l-au aşteptat.
Aşa cum s-a întâmplat şi în anii precedenţi, de pe urma creşterii preţurilor, apărută pe fondul producţiei slabe din ţară, profită aproape exclusiv intermediarii, cei care cumpără cartoful de pe ogorul producătorului şi îl vând în pieţe.
Cei mai mulţi dintre cultivatori, chiar şi cei mari, se confruntă cu o problemă: nu au unde să depoziteze cartofii pentru a-i ţine până spre primăvară şi sunt nevoiţi să-i vândă la preţuri derizorii.
Producătorul şi cumpărătorul pierd, intermediarul câştigă
Conform unei situaţii întocmite de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Suceava, în acest an în judeţ s-au cultivat 29.180 de hectare de cartofi. Producţia medie realizată a fost de 18.200 de kilograme la hectar, una dintre cele mai bune din ultimii ani. Producţia totală realizată în acest an în judeţul Suceava este de 53.100 de tone.
Dacă la începutul lunii septembrie, când suprafeţele recoltate erau încă mici, producătorii obţineau un preţ de care erau mulţumiţi, acum foarte greu pot obţine mai mult 50 de bani pe kilogramul de cartof.
Ilie Homeniuc, din Bălcăuţi, a cultivat în acest an cartof pe 90 de hectare de teren agricol din localitatea de domiciliu. A obţinut o producţie bună, 35 de tone la hectar, faţă de 30 de tone cât obţinuse anul trecut. „Avem într-adevăr o producţie bună, însă avem probleme, ca şi în anii precedenţi, cu intermediarii. Eu, ca producător, nu am unde să mă duc să vând 3.000 de tone de cartof, aşa că trebuie să cedez mare parte din producţie celor care se ocupă de vânzarea cartofilor”, spune bărbatul. Este nemulţumit că nu-şi poate da cartofii cu mai mult de 50 de bani pe kilogram, asta deşi intermediarul vinde cartoful la preţ mult mai mare, 80-90 de bani la angro, şi 1-1,4 lei cu amănuntul.
Cazul marelui cultivator din Bălcăuţi nu este nici pe departe o excepţie. „Pentru că am cartof de cea mai bună calitate, am obţinut un preţ de 60 de bani la kilogram, departe însă de preţul la care îmi ajunge produsul în piaţă”, ne-a spus şi Leonard Ovidiu Ioachimescu, care a cultivat cu cartofi 30 de hectare de teren la Mitocu Dragomirnei.
Organizarea în asociaţii, singura soluţie
În opinia lui Ovidiu Ioachimescu, care este şi preşedinte al „Asociaţiei Cultivatorilor de Cartofi Sucidava”, singura soluţie pentru ca intermediarii să fie scoşi de pe piaţă ar fi asocierea cultivatorilor. „Creându-se o cooperativă, am putea să avem oameni care să se ocupe de vânzarea cartofului, pentru că noi, cei care producem, nu putem să ne ocupăm şi de acest segment. În plus, poate cel mai important, marile reţele de magazine ar fi dispuse să ne preia marfa, acum ca simpli producătorii fiindu-ne imposibil să ajungem la aceste magazine”, a explicat Ioachimescu, optimist că de la anul o astfel de asociaţie se va înfiinţa la Suceava.
Până una alta, singurii producători care mai pot rezista în faţa intermediarilor sunt cei care au depozite unde îşi pot ţine cartofii în bune condiţii, timp de câteva luni.
"
