„Irimescu 117”, la Fălticeni

Sâmbătă, 29 februarie, la Fălticeni, au avut loc mai multe manifestări dedicate împlinirii a 117 ani de la nașterea marelui sculptor fălticenean Ion Irimescu.

În prima parte a zilei, la Biserica „Sfinții Voievozi” din Oprișeni, un sobor de preoți împreună cu preotul protopop Adrian Dulgheriu a oficiat slujba de pomenire a maestrului Ion Irimescu și a soției sale, Eugenia. La momentul comemorativ au participat numeroși oameni de cultură și oficialități locale, dar și monahia dr. Gabriela Platon, stareța Mănăstirii Voroneț, care a asigurat și răspunsurile la strană din slujba Sfintei Liturghii, săvârșită în biserica pictată de maestrul Ion Irimescu.

Pe pereții bisericii din Oprișeni se află singura pictură religioasă a lui Ion Irimescu, realizată în anul 1926, în vacanța dintre anii III și IV, student fiind la acea vreme la Institutul de Arte Frumoase de la București. De la preotul pensionar Camil Dăscălașu, fost paroh al acestui lăcaș de cult, am aflat că Ion Irimescu a fost rugat de Consiliul Parohial, dacă poate, să picteze biserica. A pictat începând cu altarul, prima pictură a fost Maica Domnului, după aceea, în naos, Mântuitorul Hristos cu cei patru evangheliști. Apoi Dumnezeu Tatăl, Sfinții Apostoli Petru și Pavel, pe abside, iar în pridvorul mic este fuga din Egipt.  

Rugăciune pentru maestrul Ion Irimescu

Preotul protopop Adrian Dulgheriu a spus: „Ne-am adunat cu toții să facem o rugăciune pentru maestrul Ion Irimescu și soția Eugenia spre neuitare. Ne bucurăm că suntem într-un număr mare și consider că dumneavoastră, cei care ați participat la această slujbă, sunteți de fapt reprezentanții tuturor oamenilor din orașul nostru. Deși maestrul nu a avut copii, cred că fiecare dintre noi, locuitorii acestui oraș, suntem moștenitorii lui, având în vedere faptul că peste 350 de sculpturi și peste 1.000 de desene sunt în muzeu. Poate nu evaluăm la adevărata valoare această moștenire, dar cred că cei care vor veni după noi, copiii noștri, nepoții noștri, își vor aduce aminte cu mare cinste și evlavie de maestrul Ion Irimescu, un om care a muncit foarte mult în viață, un om care și-a petrecut în atelier foarte mult  timp, un om cu o viață extrem de organizată. Aș vrea să vedem în opera sa nu doar latura artistică, ci și latura religioasă, și cred că din mulțimea operelor pe care le-a realizat, multe sunt destinate muzicii, dar și maternității.

Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2020 ca fiind <Anul educației părinților și a familiei>. Din această perspectivă cred că putem să unim opera maestrului, care este destinată maternității, cu anul comemorativ declarat de Patriarhia Română. Putem să mergem mai departe cu latura religioasă a maestrului, prin pictura pe care o avem aici în biserică, pictură făcută în tinerețe, care ne face cinste și este extrem de frumoasă”.

După slujbă, toți cei prezenți s-au recules la mormântul maestrului Ion Irimescu din cimitirul bisericii, loc unde protopopul Adrian Dulgheriu a adresat mulțimii mesajul ÎPS Pimen, un apropiat prieten al maestrului, care a fost de multe ori prezent la comemorările lui Ion Irimescu și care a transmis binecuvântarea și dragostea sa. 

Proiectul de modernizare a Muzeului de Artă „Ion Irimescu” va continua

Partea a doua a evenimentului s-a desfășurat la sala „Pictor Aurel Băeșu” a Muzeului de Artă „Ion Irimescu”, acolo unde au avut loc lucrările simpozionului „Irimescu 117”. După cuvântul de bun venit al gazdei, managerul Teodor Brădățan, adresat zecilor de prieteni ai maestrului Ion Irimescu, personalităților culturii naționale, județene și locale și invitaților de onoare, Cătălin Coman, primarul municipiului Fălticeni, a subliniat faptul că atât Primăria, Muzeul de Artă și întreaga comunitate au datoria „să facă ceea ce trebuie pentru a omagia întreaga carieră a maestrului și să vorbim despre viața și personalitatea dumnealui”.

Primarul Coman a anunțat că și-a propus să continue proiectul de modernizare a Muzeului de Artă „Ion Irimescu” început de predecesorul său, Vasile Tofan, cu modernizarea Parcului Prefecturii din imediata vecinătate a muzeului, cunoscut de localnici ca parcul „23 August”, corpul B al Muzeului de Artă „Ion Irimescu” și Casa Memorială „Mihail Sadoveanu.

În continuarea seminarului au luat cuvântul invitații acestui eveniment, respectiv criticul de artă Oliv Mircea, prof. univ. dr. Tereza Sinigalea, inginerul Andrei Vretos, dr. Georgiana Zahariea, prof. univ. dr. Dan Covataru. Din partea fălticenenilor, prof. Gabriela Curtui, fost muzeograf la Muzeul „Ion Irimescu”, în perioada în care maestrul a locuit la Fălticeni, a sintetizat viața și opera lui Ion Irimescu, expunerea fiind ilustrată cu aspecte mai puțin cunoscute publicului larg, dar povestite Gabrielei Curtui, de Ion Irimescu, la o cafea, sau după ghidajul unui grup de vizitatori străini. Pe tot parcursul luărilor de cuvânt, care au durat câteva ore, într-o sală neîncălzită, prof. univ. Nicolae Maxim a avut grijă să îi bucure pe toți cu flautul său fermecat.

Muzeul va deveni o marcă a moldovenismului

Criticul de artă Oliv Mircea s-a considerat un hermeneut care a poposit la Fălticeni să facă câțiva pași către publicul prezent, către opera lui Ion Irimescu, zugrăvind portretul artistului pornind de la primii ani de viață ai lui Ion Irimescu la Fălticeni cu o descriere a lui Vasile Lovinescu și ajungând la final, la „cazul Irimescu în cultura română, cazul unei  personalități care a reușit să acopere tot veacul al XX-lea, un veac contradictoriu și zbuciumat, un veac în care Irimescu a trăit sub trei puteri”.

„Aș vrea să discutăm despre o problemă: Cărei modernități îi aparține Irimescu? El vine dintr-o modernitate românească în care drumurile lui nu s-au intersectat cu ale lui Brâncuși, dar a fost aproape de drumul lui Brâncuși, vine dintr-o lume în care lângă el exista Gheorghe Anghel, care nu avusese un atât de mare noroc. În această lume Irimescu a avut șansa de a exprima convingeri ideologice, politice și religioase care n-au tulburat foarte mult preajma. Ar merita un studiu atent al acestei  probleme, să studiem dosarele făcute la instituțiile care oferă astfel de dosare. Să nu vă imaginați că a fost un personaj care a trecut neobservat. Ar trebui făcut un studiu asupra carierei lui, a modului lui de a răzbi, acordul și dezacordul lui cu puterea, cum dezvoltă cunoașterea artistică pe care o așază pe lucrul sănătos pe care l-a învățat de la Paciurea”, a precizat criticul de artă Oliv Mircea.

Pledoarie pentru diminuarea numărului de lucrări din muzeu și plecarea acestora în lume

Uitând sau neștiind că însuși Muzeul de Artă „Ion Irimescu” este o creație a Maestrului Ion Irimescu, locul pentru fiecare lucrare și conținutul fiecărei săli în ansamblul muzeului a fost gândit de marele artist, așa cum susține scriitoarea Doina Cernica, sau muzeul este „o za într-un lanț care nu poate fi rupt!”, cum a afirmat cel mai important invitat la a 117-a aniversare a Maestrului Ion Irimescu, istoricul de artă Tereza Sinigalia, criticul Oliv Mircea a avut o adevărată pledoarie privind diminuarea numărului de lucrări din cadrul muzeului de artă fălticenean și plecarea acestora în lume.

„Acest muzeu, <Ion Irimescu>, este o sămânță de sensibilitate melancolică care devine și va deveni cu timpul o marcă a moldovenismului. Prin Irimescu am putea să ne întâlnim aici cu o multiplă sensibilitate, care în cazul lui Irimescu a ajuns la cote înalte.

Muzeul ar putea găzdui, la răstimpuri nu foarte mari, felurite expoziții astfel încât să devină un punct de interes major. Haideți să mai vedem o expoziție Irimescu. Prin ineditul combinațiilor dintre desen și formele spațiale se pot crea expoziții dintre cele mai extraordinare și apoi aceste expoziții ar putea circula măcar în marile centre universitare ale României, dacă nu cumva și ale Europei, dacă vrem să facem un serviciu lui Ion Irimescu. Asta trebuie făcut. 

Creația lui e plină de creativitate spontană și de canon, de clasicitate. În muzeu avem o aliniere de lucrări cum pare acum a fi, avem o  colecție. Dacă știm, facem o colecție în jurul unei teme, spectaculoasă. Sunt prea multe lucrări, nu o să vadă nimeni nimic. De exemplu aș face expoziție cu asta, o expoziție cu asta...”, au fost argumentele cu care Oliv Mircea și-a susținut ideea unor expoziții Ion Irimescu în țară și în lume.

Ion Irimescu, născut pe 27 februarie 1903, a donat Fălticeniului un mare număr de sculpturi și desene, constituindu-se astfel muzeul care-i poartă numele. Retras spre sfârșitul vieții la Fălticeni, s-a ocupat de muzeul care adăpostește operele sale, cea mai mare colecție de autor din România.  Maestrul Ion Irimescu a încetat din viață în noaptea de 27 spre 28 octombrie 2005, în locuința sa din Fălticeni, la vârsta de 102 ani.

Pentru gestul său, municipalitatea îl sărbătorește în fiecare an la sfârșitul lunii februarie prin manifestări culturale.