„Gabriel Bratu, o monografie” - o carte închinată unui caricaturist octogenar, care este convins că încă nu a ajuns la vârsta unei expoziţii retrospective

Scriu cu întârziere despre o carte care mi-a fost trimisă, cu dedicaţie prietenească, prin artistul plastic Radu Bercea, de către protagonistul acesteia, caricaturistul Gabriel Bratu.

Apărută în acest an la Editura AIUS Craiova (Colecţia „Oltenia culturală”), cartea „Gabriel Bratu, o monografie” - al cărei autor este Dodo Niţă, criticul şi istoricul român din domeniul benzilor desenate, organizator de saloane şi expoziţii naţionale şi internaţionale în domeniu şi important promotor al francofoniei prin intermediul benzilor desenate - marchează momentul aniversar al împlinirii vârstei de 80 de ani de către longevivul caricaturist craiovean. 

Personalitate cu activitate complexă, Gabriel Bratu (pe care l-am întâlnit de multe ori, în calitate de membru al juriului de caricatură la Festivalul Internaţional de Grafică Satirică şi Literatură Umoristică „Umor la... Gura Humorului”) este, aşa cum singur se caracteriza cu câţiva ani în urmă, „al doilea caricaturist din România după Albert Poch, ca vârstă, şi după Ştefan Popa Popa'S, ca volum”.

Grafician, profesor la Şcoala de Artă „Cornetti”, actor, ilustrator, secretar general de redacţie la Editura „Scrisul Românesc”, organizator de saloane şi expoziţii de caricatură (de mai bine de un deceniu organizează la Craiova Salonul Internaţional de Caricatură „Nicolae Petrescu-Găină”), realizator de emisiuni radio şi organizator de festivaluri de muzică populară, Gabriel Bratu a trecut pragul vârstei octogenare cu seninătatea şi înţelepciunea conferite de convingerea că „nu trebuie să tragi pe dreapta, cum se spune, să mergi înainte, să fii mereu activ, să ai mereu ce face, să te gândeşti încă de azi ce vei face mâine, să fii în permanenţă în priză”, pentru că „dacă te opreşti, urmează oprirea definitivă”.

Apărută la rândul său cu întârziere (cuvântul introductiv „Auzit-aţi de-n oltean / Un oltean, un craiovean...” îi aparţine lui Albert Poch, „ultimul mohican al generaţiei de aur a caricaturii româneşti” - care a trecut între timp în lumea umbrelor), cartea, care conturează profilul distinsului „Cetăţean de Onoare” al Craiovei, cuprinde

o „Cronologie”, care prezintă datele biografice ale artistului, un interviu pe care Gabriel Bratu i l-a acordat autorului în anul 2005, o secţiune „Gabriel Bratu în viziunea prietenilor săi”, urmată de o scurtă istorie sentimentală a caricaturii româneşti intitulată „Peniţe de aur” (în care Gabriel Bratu aduce în atenţie nume mari ale graficii satirice de la Nicolae Petrescu-Găină şi Francisc Şirato, la Silvan Ionescu, Eugen Taru, Nell Cobar, Cik Damadian şi Matty Aslan, la Albert Poch, Octavian Bour, Constantin Ciosu, Mihai Stănescu... dar şi Vasile Crăiţă-Mândră, Viorel Corodescu COV, Horaţiu Mălăiele şi Ştefan Popa Popa'S - portrete apărute între anii 2008-2016 în publicaţia craioveană „Cugetul” - revistă a Cenaclului Epigramiştilor Olteni), titluri, premii, menţiuni primite de-a lungul activităţii, o „Bibliografie” cu lucrările lui Gabriel Bratu şi un succint „Album” de caricaturi.

Având pe coperta I portretul lui Gabriel Bratu realizat de M. Pascu, cu o prezentare artistică de Lucian Florin Rogneanu, monografia realizată de Dodo Niţă constituie un omagiu prietenesc adus unui caricaturist octogenar care se consideră cu umor tot „o tânără speranţă a caricaturii româneşti”, care încă n-a spus tot ceea ce avea de spus şi care n-a acceptat organizarea unei expoziţii retrospective, „pentru că, să fim serioşi, încă n-am ajuns la vârsta retrospectivelor, mai am până atunci!”. Să trăieşti ani frumoşi şi să fii sănătos, maestre Gabriel Bratu!