Părinţii a 2.800 de copii cu vârste de 5-9 ani au refuzat mascat vaccinarea antirujeolică

Imunizarea copiilor prin vaccinare împotriva rujeolei întâmpină din nou piedici, de data aceasta sub forma aşa-numitului refuz mascat. Directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică Suceava (DSP), dr. Cătălina Zorescu, a informat, ieri, că potrivit datelor raportate de medicii de familie, în cursul lunii septembrie s-au vaccinat antirujeolic în judeţul Suceava 1.947 de copii. În schimb, alţi 2.835 de copii, majoritatea din grupa de vârstă 5-9 ani, nu au fost aduşi la vaccinare, deşi familiile au fost anunţate să se prezinte la cabinet pentru imunizare.

”Deşi rata de refuz asumat prin semnătură a scăzut, de la 7% în luna august, la 3% în luna septembrie, există totuşi un procent mare de copii care nu s-au prezentat la vaccinare, respectiv 45% din totalul celor catagrafiaţi. Acesta este de fapt un refuz mascat al vaccinării”, a declarat medicul epidemiolog.

Dr. Zorescu a subliniat că în depozitele DSP Suceava există stocuri suficiente de vaccin antirujeolic combinat (ROR), de peste 5.200 de doze.

Reamintim că în ţara noastră evoluează epidemie de rujeolă, cu peste 8.000 de cazuri înregistrate şi peste 30 de decese, deşi este o boală a cărei apariţie poate fi prevenită prin vaccinare. În ultimii ani, însă, prin concursul mai multor factori – lipsa vaccinului în anumite perioade, campanii agresive antivaccinare efectuate de unele organizaţii sau de persoane publice, lipsa de informare corectă a părinţilor etc. – rata de vaccinare în România a ajuns la 70 la sută. Pentru o bună protecţie, rata de vaccinare trebuie să fie de 95% sau peste.

Rujeola este o boala cunoscută încă din Antichitate, iar natura infecţioasă a acesteia a fost stabilită cu certitudine în urmă cu aproximativ 150 de ani. Abia în 1963 oamenii de ştiinţă au reuşit să obţină, în SUA, un vaccin cu virus viu atenuat. Statisticile arată că în ţările unde vaccinarea antirujeolică nu se practică pe baza unor programe extinse populaţional, această boală determină anual decesul a peste un milion de copii în vârstă de până la 4 ani. Înainte de introducerea vaccinării, rujeola înregistra în România valori ale incidenţei anuale care, pentru cazurile raportate, varia între 800 şi 1.200 de cazuri la 10.000 de locuitori, pentru ca după 1967-1970, când programul de vaccinare a fost extins, să scadă la 300-600 îmbolnăviri la 10.000 de locuitori, iar apoi la 10-110 îmbolnăviri la 10.000 de locuitori. Costurile directe şi indirecte determinate de rujeolă sunt deosebit de ridicate. Costurile pentru realizarea prevenţiei prin vaccinare sunt echivalente cu 1/10 din pierderile cauzate de rujeolă, ceea ce face ca orice stat responsabil să opteze pentru vaccinarea copiilor săi.