„Zilele Monica Lovinescu” au început la Fălticeni

Evenimentele reunite sub genericul “Zilele Monica Lovinescu” au început la Fălticeni, joi, 19 noiembrie.

La ora 10,00, în prezenţa unei asistenţe nu prea numeroase, formată din bibliotecari din Suceava şi Fălticeni, oameni de cultură din urbea de pe Şomuz, reprezentanţi ai administraţiei locale, s-a desfăşurat la mormântul familiei Lovinescu, din Cimitirul “Grădini” al Parohiei “Sfinţii Voievozi”, o slujbă religioasă. Cei doi preoţi parohi Neculai şi Bogdan Apostol au pomenit întreaga dinastie a Lovineştilor.

Monica Lovinescu dispare în urma presiunii supravieţuitorilor perioadei comuniste

De la ora 12,00, Galeria Oamenilor de Seamă a găzduit colocviul „Lovineştii”. Cuvântul de bun venit a fost adresat de Lili Victoria Melinte, şefa Serviciului cultură – muzee, după care scriitoarea Angela Furtună a făcut o prezentare a celei ce a fost un simbol al dizidenţei româneşti, Monica Lovinescu.

Criticul literar Angela Furtună a precizat: “Este foarte greu să vorbim despre Monica Lovinescu, dar dumneavoastră realizaţi o performanţă de dragoste şi ataşament faţă de cultura Fălticeniului şi oamenii ei pentru că noi trăim vremuri în care Monica Lovinescu este alungată din cultura românească. Astăzi ar fi împlinit 92 de ani, dar în loc de flori şi evocări oneste imaginea Monicăi este făcută praf. Fotografiile scriitoarei încep să dispară din memoria colectivă, la fel ca şi gesturile de recunoştinţă sau publicarea studiilor sale. Şcolile româneşti o înlătură pe Monica Lovinescu din programele şcolare şi din paginile manualelor. Unul dintre puţinii critici români din perioada dictaturii este făcut astăzi să dispară în urma presiunii supravieţuitorilor, indiferent de etica supravieţuirii acestora şi din dorinţa acestora de a nu pierde monopolul asupra discursului public şi de a nu legitima oficial restituirile făcute, cu bună-credinţă şi în interesul valorii limbii române, al literaturii române şi al culturii româneşti. Monica Lovinescu, din exil, a ţinut în viaţă elitele neamului românesc sub dictatură, exercitând timp de decenii o benefică acţiune prin informare şi analiză în spaţiul public, iar astăzi uitarea ameninţă amintirea ei”.

Tinerii fălticeneni au dat importanţă acestui eveniment

Scriitorul Alexa Paşcu a realizat portretul Monicăi Lovinescu. Om de litere, ziaristă, critic literar, realizatoare de emisiuni radio la Europa Liberă, așa au cunoscut-o românii pe Monica Lovinescu. Alexa Paşcu a scos în evidenţă şi interesul tinerilor faţă de „ceea ce a fost, ce este şi ce va rămâne pentru generaţiile următoare Monica Lovinescu”, chiar dacă a fost scoasă din manualele şcolare. Scriitorul fălticenean a făcut şi o scurtă consideraţie asupra familiei Lovineştilor şi a temelor preferate de „constelaţia” Lovineştilor.

Gabriel Cărăbuş, directorul Bibliotecii Bucovinei “I.G. Sbiera” Suceava, a precizat că evenimentele dedicate Monicăi Lovinescu au fost iniţiate de scriitoarea Angela Furtună şi s-au derulat cu multe piedici şi multe peripeţii.

„Am ajuns ca a IX-a ediţie să se desfăşoare în trei localităţi diferite, în trei zile diferite, cu colaboratori diferiţi. Trebuie subliniat că acest eveniment a atras elevii la Fălticeni şi studenţii la Iaşi şi Suceava, tinerii dând importanţă acestui eveniment. Evenimente, aniversări, comemorări doar cu persoane care sunt mai în vârstă şi au o experienţă în spate, au un bagaj de cunoştinţe, ar intra pe o linie moartă, dacă printre participanţi, cei care susţin expuneri, nu ar fi şi tineri”, a spus Gabriel Cărăbuş.

La finalul colocviului poetul Constantin Boboc a citit din creaţia proprie, profesorul Gheorghe Dăscălescu a vorbit despre memorialistica fălticeneană, iar publicista Angela Furtună a prezentat mai multe apariţii editoriale despre Monica Lovinescu.

După-amiază, la Biblioteca municipală “Eugen Lovinescu” Fălticeni a avut loc vernisajul expoziţiei de carte „Dinastia Lovineştilor”.