Întâlnire-dezbatere între un grup de elevi şi un fost deţinut politic, în cadrul expoziţiei „Securitatea, instrument al dictaturii”

La Muzeul de Istorie Suceava, care etalează, până pe data de 6 februarie, expoziţia documentară cu genericul „Securitatea, instrument al dictaturii”, a avut loc joi o întâlnire-dezbatere legată de tematica acestei expoziţii.

Invitatul special al întâlnirii a fost artistul plastic Radu Bercea, fost deţinut politic

Întâlnirea-dezbatere, moderată de şeful Secţiei Istorie din cadrul Muzeului Bucovinei, prof. Dan Petrovici, la care a participat un grup de elevi de la Colegiul de Artă “Ciprian Porumbescu” Suceava (clasa a XI-a D), îndrumaţi de prof. Doina Grama, l-a avut ca invitat special pe artistul plastic bucovinean Radu Bercea, fost deţinut politic, supravieţuitor al închisorilor comuniste şi al coloniilor penitenciare de muncă din Balta Brăilei.

Momentul a generat o atmosferă emoţională aparte, întrucât a aşezat faţă în faţă tineri învăţăcei ai unui colegiu de artă cu un artist care a fost arestat în ultimul an de studiu ca elev al Şcolii de arte plastice şi decorative „Octav Băncilă” din Iaşi.

La 19 ani, prin sentinţa nr. 407 din data de 16.07.1959 a Tribunalului Militar Iaşi, Radu Bercea a fost condamnat la 20 de ani muncă silnică şi zece ani degradare civică pentru „crima de uneltire contra odinii sociale”. Absurdă, nedreaptă şi criminală sentinţă care a frânt aripile unui tânăr, aruncându-l în infernul detenţiei politice.

Expoziţia prezintă documente care vizează activitatea Securităţii

Expoziţia „Securitatea, instrument al dictaturii”, realizată de Muzeul Bucovinei şi Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), prezintă pe 45 de panouri, într-o formă accesibilă şi sintetică, informaţii şi documente care vizează istoria şi activitatea Securităţii, de la Decretul 221/1 septembrie 1948, prin care aceasta a fost înfiinţată, până la evenimentele din decembrie 1989.

Sunt prezentate documente referitoare la organizarea şi funcţionarea Securităţii, la educaţie şi propagandă, la ceea ce a însemnat dosarul de cadre, dosarul de urmărire sau dosarul de reţea, documente despre încălcarea drepturilor omului, reeducarea şi formarea omului nou, îngrădirea libertăţii de exprimare, controlul şi cenzura secretă a corespondenţei, transcrierea convorbirilor înregistrate şi valorificarea informaţiilor utile Securităţii, dar şi despre represiunea din 1989, evenimentele din decembrie şi dosarul Berevoieşti.

Cei care au supravieţuit „au datoria să spună ceea ce s-a întâmplat, pentru ca astfel de atrocităţi să nu se mai repete”

Radu Bercea, care a spus că a împărţit spaţiul de recluziune cu personalităţi remarcabile (Alexandru Zub, Alexandru Paleologu...), este autorul unui ciclu de lucrări de grafică intitulat „Memoria retinei gulagului românesc”, prin care a reconstituit secvenţe dramatice, tulburătoare, din locurile de crâncenă detenţie şi din coloniile penitenciare de muncă de Luciu-Giurgeni, Cireşu, Grădina, Strâmba, Salcia, Stoeneşti, Măraşu, Vaca, sau pe înfricoşătorul bac “Gironde”.

Artistul bucovinean a fost onorat cu câţiva ani în urmă de Consiliul Judeţean Suceava cu Trofeul Bucovinei şi cu Certificatul de Martir al Spiritualităţii Româneşti.

El le-a spus liceenilor că la Suceava a funcţionat „una din cele mai teribile închisori din ţară” şi a subliniat faptul că, cei care au supravieţuit regimului sadic al acestor închisori „au datoria să spună ceea ce s-a întâmplat, pentru ca astfel de atrocităţi să nu se mai repete”.

Profesorul Roman Istrati, care a făcut o radiografie a regimului comunist de represiune, a prezentat câteva cazuri concrete, cu personaje care au activat în Securitatea de la Suceava.

Întâlnirea s-a încheiat după vizionarea filmul documentar realizat de CNSAS, intitulat  „Supravegheat de securitate în anii 70-80”, în regia lui Nicolae Mărgineanu.