Concert de pian - „Rădăcini”

Andrei Ignat, unul dintre muzicienii care fac parte din legenda „muzicii tinere” româneşti din cea de-a doua jumătate anilor ’60 (care a cântat, la început, cu grupul „Andantino”, iar mai apoi cu formaţiile „Sideral” şi „Sideral Modal Quartet”) a concertat vineri, la Muzeul Bucovinei din municipiul Suceava.

Un periplu muzical cu nuanţe nostalgice

Arhitect stabilit în Suedia, Andrei Ignat, care şi-a continuat cariera muzicală după plecarea din ţară, a revenit la Suceava (ca şi în anii anteriori 2006, 2007, 2008, 2012) cu un concert cu genericul „Rădăcini”, un periplu muzical cu nuanţe nostalgice, care combină secvenţe clasice („Preludiul” de Bach şi „Adagio” de Beethoven), cu piese cunoscute de muzică uşoară („Moon shadow”, „Sailing”...), melodii din folclorul românesc şi suedez, dar şi creaţii proprii (suitele anotimpurilor), care conturează împreună, însoţite de proiecţie de imagini, parcursul său biografic.

Născut la Iaşi, la data de 26 noiembrie 1946, Andrei Ignat (care a plecat din ţară cu grupul “Sideral Modal Quartet”, cu care a făcut prima oară free jazz în România şi a câştigat premiul de virtuozitate tehnică instrumentală la primul festival Club A din Bucureşti) s-a stabilit de la începutul anilor ’70 în Suedia şi a profesat, până la pensionare, ca arhitect. Muzica a rămas însă o pasiune pe care nu a părăsit-o niciodată şi care acum, după pensionare, îl preocupă intens.

„Un meseriaş de elită al claviaturii, care vine întotdeauna la Suceava într-un culoar sub zodia anonimatului”

Preferând pentru concertele sale spaţiile mici, cu un număr restrâns de auditori, Andrei Ignat, care nu a găsit la Suceava o locaţie mai potrivită decât salonul de la parterul Muzeului de Istorie (care dispune de un pian cu coadă destul de „obosit”, care, aşa cum a mărturisit el, îi provoacă emoţii pentru că nu ştie niciodată dacă va răspunde cu sunetul corect la apăsarea clapelor) s-a adaptat acestor condiţii oferindu-le participanţilor, cum a remarcat la finalul concertului scriitorul şi jurnalistul Dumitru Brădăţan, „un minion regal pianistic”.

Pasionat şi de arta fotografică, Andrei Ignat, „un meseriaş de elită al claviaturii”, despre care Dumitru Brădăţan spune că „vine întotdeauna la Suceava într-un culoar sub zodia anonimatului”, a conceput un spectacol video-acustic în care secvenţele muzicale au fost ilustrate cu imagini decupate din parcursul său existenţial, imagini din România, Suedia, Finlanda, Italia sau Grecia.

Un eveniment care „a transportat auditoriul din griul citadin al Sucevei în culorile solare ale unui paradis muzical”

Compoziţiile sale, care alcătuiesc împreună o veritabilă confesiune muzicală, poartă amprenta pianiştilor Jan Johansson, Chick Corea, Dollar Brand, Keith Jarrett, Jan Widmark, Michel Petrucciani, Esbjörn Svensson.

Suitele anotimpurilor, anotimpurile anului şi ale vieţii, înlănţuie secvenţe muzicale ca „Paradigm I”, „Moara de vânt”, „Toaca”, „Paradigm II”(Suita ianuarie), „La la la”, „Buchet de mireasă”, „Cântec de seară”, „Bagatela” (Suita aprilie), „No name” (Suita de mai), „Cântec de vară”, „Simons dans”, „Cântecul lui Daniel”, „Bocetul peştilor afumaţi” (Suita de vară), „Blues de toamnă”, „Lizuca”, „Nufărul”, „Greierele şi furnica”, „Clopotele mănăstirii Konevitzas”, „Blues o Clock” (Suita noiembrie), „Peisage”, „Esplanad”, „Banana split”, „Song for Mia”, „Folksongs to Marioara”(Suita decembrie), totul încheindu-se cu o surpriză intens aplaudată de public: „Ciocârlia”.

Un eveniment, aşa cum a spus Dumitru Brădăţan, care „a transportat auditoriul din griul citadin al Sucevei în culorile solare ale unui paradis muzical”.