DEMAX
DEMAX
DEMAX
 
joi, 3 dec 2009 - Anul XIV, nr. 284 (4270)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,8732 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,1013 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
PNL
PMP
PSD
PRO Romania
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   11 imagini |   ø fişiere video

Pe urmele familiei Kapri

Conacul din locul numit “Dumnezeu va da”

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

În satul Iacobeşti, comuna Grăniceşti, jud. Suceava, la câteva sute de metri pe drumul prăfuit care se deschide pe partea dreaptă (în sensul de mers Suceava - Siret) de la Drumul European E 85, se văd cele două corpuri de clădire, cu coloane albe, ale conacului baronilor Kapri.

 

“Acel cu ochii căprii”

În anul 1731, când trupul neînsufleţit al lui Grigorie Capri era aşezat, la loc de veşnică odihnă, sub lespedea de piatră de dinaintea Bisericii Sf. Cruce, Suceava (“odinioară capitala întregii Moldove, scaun domnesc şi mitropolitan”, aşa cum scrie Dimitrie Cantemir în “Descriptio Moldavie”) zăcea “aproape toată în ruină”.
Războaiele turco-polone şi austro-ruso-turce au afectat puternic această zonă, iar oraşul se afla în declin.
Nici nu îndrăznise cu gândul bătrânul armean gregorian să creadă că, după jumătate de secol, urmaşii săi vor avea blazon nobiliar în cadrul monarhiei austriece.
De la Grigorie, “acel cu ochii căprii” (al cărui înaintaş a fost Nicora Cap de Bou), a rămas numele Capri (ulterior Kapri, potrivit grafiei germane) în istorie.

 

“Grigorie Capri armeanul”

“Grigorie Capri armeanul” (aşa cum şi-a lăsat numele posterităţii pe inscripţia de pe podul de piatră de la Tecuci - “Acest pod de piatră este făcut de mine Grigorie Capri armeanul”) a trăit şi s-a stins la Suceava, până ca oraşul să intre (odată cu aproape toată partea de nord a Moldovei) sub stăpânirea austriacă.
Armenii, trăitori în aceste locuri încă înainte de întemeierea Ţării Moldovei, au rămas aici şi după ce stâlpii cu pajuri împărăteşi au marcat graniţa noii provincii Bucovina, anexată marelui Imperiu Habsburgic.
La recensământul din anul 1775, guvernatorul militar Gabriel von Spleny menţiona existenţa în Bucovina a unui număr de 58 de familii de armeni, din care cea mai mare parte locuiau în târgul Sucevei.

 

“Jupânul Ivan Căprii, neguţitor arman din oraşul Sucevei”

Apreciaţi pentru activitatea lor negustorească prin care contribuiau la dezvoltarea zonei, armenilor li s-au acordat o serie de privilegii.
Unul dintre acestea a fost ridicarea interdicţiei de a cumpăra terenuri în Bucovina.
Aşa că, negustorii şi foştii arendaşi de moşii armeni au început să achiziţioneze proprietăţi funciare, “jupânul Ivan Căprii, neguţitor armean din oraşul Sucevei” (Grigorie Capri a avut doi băieţi şi o fată) cumpărând de la mazilul Ioniţă Coşăteanul, cu suma de 1650 lei, la data de 5 ianuarie 1785, o parte din moşia “Măriţei, pe apa Sucevii”.
Ulterior acesta a achiziţionat şi alte terenuri, având astfel dreptul de a accede la titluri nobiliare.

 

“Edler von Marecey”

La sfârşitul anului 1785, împăratul Iosif al II-lea (care, când a vizitat Bucovina - în două rânduri, iulie 1783 şi iulie 1785 - a fost găzduit într-una din casele familiei Capri) ridică pe “neguţătoriul Bucovinii, Ioan Capri, şi nu numai pe dumnealui, ci şi pe feciorii dumnealui, dară şi pe toţi copiii lor acei trupeşti, cum şi pe strănepoţii acestora, bărbăteşti şi femeeşti…la cinste şi boerie” acordându-i “diploma de boerie” şi “semnul de peceţi” (blazonul heraldic) şi numindu-l “Edler von Marecey” (nobil de Măriţei).
Ioan Capri devenea astfel primul negustor armean înnobilat din Bucovina şi totodată cel dintâi nobil bucovinean căruia i se recunoştea apartenenţa la starea nobiliară de cavaler al statelor supuse coroanei austriece.
Peste câţiva ani neamul Caprii-lor (cu numele scris Kapri în documentele oficiale) obţinea de la împăratul Leopold al II-lea înălţarea la starea nobiliară de baroni galiţieni, Bucovina fiind circumscrisă, din anul 1786, Galiţiei.

 

Proprietăţi imobiliare şi moşii

În Suceava, familia Capri a avut mai multe proprietăţi imobiliare.
Un astfel de imobil a fost cel cunoscut mai târziu ca Hotelul Langer, care a fost iniţial curtea baronului Nicolae Kapri (dăruită de acesta, în anul 1808, comunei Suceava).
O altă casă care a aparţinut fam. Kapri (construită în sec. al XVIII-lea) este cea pe care preotul Simion Florea Marian a cumpărat-o în anul 1884, casă care există şi astăzi, păstrată în patrimoniul muzeal sucevean ca fiind “Casa memorială Simion Florea Marian”.
Familia Kapri stăpânea moşiile Măriţei, Şerbăuţi (unde baronul Michael Kapri a ridicat în anul 1881, după decesul soţiei sale Apollonia, o capelă aflată astăzi într-o avansată stare de degradare) şi Iacobeşti (unde se construieşte, în sec. al XIX-lea, curtea baronilor Kapri, care cuprindea conacul cu cele două corpuri de clădire cu coloane).

 

Conacul din Fogadjisten - “Dumnezeu va da”

În prima jumătate a sec. al XIX - lea familia Kapri era cea mai importantă familie de latifundiari din Iacobeşti (colonia maghiară Fogadjisten - “Dumnezeu va da” - atestată documentar din anul 1777).
Conacul, care - aşa spuneam la începutul acestor rânduri - există şi astăzi, a găzduit după naţionalizare un sanatoriu de boli infecţioase, iar ulterior (prin anii ’70 - ’80) asigura spaţii de cazare în cadrul reţelei Biroului de Turism pentru Tineret (BTT).
După 1989, în corpul de clădire mai mic, dinspre stradă, a fost amenajat (pentru câţiva ani) un dispensar, iar în corpul mare, cel care avea cândva blazonul nobiliar pe frontonul sprijinit pe coloane monumentale, a funcţionat o secţie de producţie cooperatistă în care…se împleteau coşuri din nuiele.

 

Peter von Kapri

Conacul, degradat, vandalizat de oamenii care, în loc să utilizeze benefic clădirile solide, din cărămidă, au distrus pereţii interiori, au sustras tocurile uşilor şi ferestrelor şi au tăiat grinzile care susţineau acoperişul, a fost revendicat de urmaşii ultimului baron de la Iacobeşti, care au redobândit asupra lui (şi asupra terenurilor deţinute) titlul de proprietate în anul 1997.
Peter von Kapri, care locuieşte în Germania, la Dusseldorf (cu care am stabilit o legătură de corespondenţă on-line prin intermediul şi amabilitatea d-lui Mihai Stepan Cazazian, redactorul şef al revistei “Ararat” a Comunităţii Armenilor din România) încearcă să protejeze atât conacul, căruia doreşte să-i găsească o folosinţă, cât şi să reabiliteze capela familială din Şerbăuţi, construcţie care, deşi a fost inclusă pe lista monumentelor istorice de patrimoniu, se află într-o totală stare de abandon.

Baronii Kapri, cărora împăratul Franz al II-lea le-a acordat, în anul 1811 (la schimbarea formei blazonului nobiliar), deviza “Industrie et fidelitatis fructus” (deviză care poate fi văzută pe blazonul cioplit în gresie cenuşie pe soclul unui monument funerar din cimitirul armenesc Sf. Simion din Suceava) şi-au înscris numele şi faptele în istoria Bucovinei.
 


Mormintele din tufişurile de sânger

În partea opusă drumului spre conac, în plin câmp, pe cealaltă latură a şoselei E 85, pe o ridicătură înverzită, se află cimitirul satului Iacobeşti.
Ceva mai la margine, aproape inaccesibile din pricina tufişurilor dese de sânger şi alun care au năpădit partea veche a cimitirului, se află câteva pietre de mormânt între care şi cele aparţinând familiei Kapri.
Pietre năruite, morminte devastate, profanate şi probabil jefuite cu mulţi ani în urmă.
Doar către un singur mormânt am reuşit să răzbesc prin desişul tufişurilor, un soclu de monument funerar, răsturnat, pe care cu greutate se mai poate citi inscripţia de pe piatra roasă de vreme şi acoperită de un strat de licheni: FLORA BR. KAPRI.

 

Capela Kapri din Şerbăuţi

Cu vreo două decenii în urmă, frontonul capelei Kapri din Şerbăuţi era încă împodobit cu blazonul nobiliar şi cu o inscripţie în limba latină.
Amplasată pe marginea drumului care străbate localitatea, capela se înalţă dincolo de gardul de fier forjat, având zidurile cojite de stratul de tencuială.
Sătenii mai vârstnici îşi amintesc că, odinioară, preotul catolic din Siret oficia anual slujba în capelă, pe data de 15 august, de Sf. Marie Mare.
În anul 1998, prin demersurile lui Peter von Kapri, capela a fost recunoscută ca monument şi inclusă de Ministerul Culturii şi Cultelor pe lista monumentelor istorice.
Firma RESTACO a câştigat licitaţia de restaurare şi a început lucrările de consolidare; a început doar, pentru că fondurile necesare n-au mai fost alocate, iar capela se degradează pe zi ce trece.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Conacul din locul numit “Dumnezeu va da”.
 Vizualizări articol: 2130 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 6 voturi
Conacul din locul numit “Dumnezeu va da”5.056

Shopping City Suceava
Facos Suceava
Iulius Mall Suceava
LaStrada - Incaltaminte - Piele - Blanuri - Accesorii
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Toyota - Programul Rabla 2020
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei