Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Cea de-a X-a ediţie a Târgului de Paşti de la Gura Humorului, ediţie jubiliară aşa cum au subliniat organizatorii, care se desfăşoară de fiecare dată în ziua de marţi de dinaintea sărbătorii de Florii, zi de târg în localitate încă din sec. al XIX-lea, a reunit în acest an cca. 80 de meşteri populari de pe întreg cuprinsul judeţului, cărora li s-au alăturat şi câţiva artizani din judeţul Botoşani.
Găzduit în foaierul şi într-unul din saloanele galeriei Muzeului Obiceiurilor Populare din Bucovina, instituţie care alături de Primăria Oraşului Gura Humorului, Tipografia „Terra Design” şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Suceava a organizat manifestarea, Târgul de Paşti humorean are, aşa cum a remarcat directorul instituţiei muzeale locale, Elvira Romaniuc, cel puţin două meniri: „să salveze, să conserve şi să transmită mai departe tradiţia şi creaţia autentică şi să asigure o piaţă de desfacere pentru ouăle închistrite din Bucovina, paşaportul de identitate al acestei zone”.
O prezenţă insolită
Adresat cu precădere meşterilor care închistresc ouăle, târgul a avut şi câţiva invitaţi care practică alte meşteşuguri ale căror produse sunt direct legate de ciclul pascal.
Este vorba de meşteri care realizează sculptură miniaturală cu semnificaţie religioasă şi podoabe populare (familia Gheorghian), obiecte cioplite în lemn (Florin Cramariuc) şi ceramică roşie, cu vase utilizate pentru coptura tradiţională din Bucovina (familia Paşcaniuc).
De câteva ediţii, la acest târg participă şi copii care preiau şi învaţă meşteşugul închistririi ouălor la şcolile din Brodina, Slătioara şi Paltinu, dar şi în aşa numitele şcoli (ateliere) familiale.
Anul acesta, cea mai insolită prezenţă a fost cea a soţilor Popescu, din Falcău, care au venit cu fetiţa lor Teodora, în vârstă de... un an.
Meşterii din Mănăstirea Humorului, Gemenea, Stulpicani, Paltinu, Poiana Stampei, Coşna, Dorna Candreni, Brodina, Rădăuţi sau Ulma şi-au expus produsele multicolore pentru vânzare, cu preţuri pentru toate pungile.
Ouă închistrite şi mieluţi din aluat copt
Un ou de găină, închistrit, încondeiat sau pictat cu motive tradiţionale (multe dintre ele preluate după motivele ţesăturilor populare - cărarea pierdută, coarnele berbecului, frunza salcâmului, 40 de clinişori, cireşica, grebla, furca, fulgerul...), putea fi achiziţionat cu preţuri cuprinse între 3 şi 15 lei.
Un ou de struţ, încondeiat cu măiestrie, ajungea şi la 180 de lei.
Elena Torac, care a venit cu copii de la Şcoala din Brodina, a pus ceara la topit şi, cu chişiţa în mână, împreună cu micii învăţăcei, au trecut cu toţii la închistrit în faţa publicului. Ca laureaţi ai Festivalului Oului Încondeiat de la Ciocăneşti, urmau să participe la prima ediţie a Târgului de Florii de la Sibiu.
La o altă masă, încărcată cu ouă încondeiate, dar pe care se aflau şi mieluţi din aluat copt (15 lei/buc), îmbrăcate în frumoase costume populare, îşi aşteptau clienţii Areta Candrea şi Lucica Cristea din Coşna.
Nerăbdător, primarul Marius Ursaciuc aştepta ca membrii juriului să aleagă modelul pentru oul (de 3,5 m înălţime) care va fi amplasat în aceste zile în rondoul din centrul oraşului.
Un Târg de Paşti care a avut loc doar într-o singură zi, o zi încărcată de frumuseţe, în care ploaia (care nu le-a permis meşterilor populari să-şi expună produsele şi în aer liber) a fost privită însă ca un semn de belşug.
