Manifestările prilejuite de sărbătorirea celor 620 de ani de la atestarea documentară a Sucevei şi a Cetăţii de Scaun, organizate în intervalul 8-10 februarie a.c. de Ministerul Culturii şi Cultelor, Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, Primăria şi Consiliul Local al Municipiului Suceava, Consiliul Judeţean şi Complexul Muzeal Bucovina (CMB), vor avea, cu siguranţă, ca principal punct de atracţie a publicului spectacolul asediului Cetăţii de Scaun.

 

Asediul din anul 1476

Spectacolul, care, aşa cum a declarat directorul general al CMB Suceava, Constantin-Emil Ursu, va fi realizat de 70 de cascadori profesionişti, care dispun de tunuri şi cai şi recuzită de epocă, se va desfăşura după un scenariu care vizează primul asediu al cetăţii de către turci, în anul 1476.

De-a lungul istoriei sale, Cetatea Sucevei a fost de mai multe ori asediată. Numai în decursul domniei lui Ştefan cel Mare cetatea s-a confruntat cu trei asedii, în anii 1476, 1485 şi 1497, fără a fi însă cucerită.

În vara anului 1476, sultanul Mahomed al II-lea (El Fatih, cuceritorul Constantinopolului) a organizat o expediţie militară în Moldova pentru a şterge amintirea înfrângerii suferite în iarna anului precedent, la Podul Înalt, în faţa oştirii lui Ştefan cel Mare.

Confruntarea dintre moldoveni şi oastea turcească a avut loc la 26 iulie 1476, la Valea Albă, numită de atunci Războieni. Biruitor, sultanul a înaintat în Moldova până la Suceava, asediind cetatea, fără a reuşi însă s-o cucerească.

 

Povestea unui bătrân

Scenariul spectacolului, care, potrivit programului, va avea loc în Cetatea de Scaun a Sucevei, pe data de 10 februarie a.c., la ora 17:00, este povestea unui bătrân care, stârnit de nepoţii săi să le povestească despre războaiele purtate de Ştefan Vodă, îşi aminteşte de lupta de la Războieni în care sultanul Mahomed al II-lea a învins oastea moldovenească.

Scenele se derulează de la momentul retragerii moldovenilor, care sunt împresuraţi şi dezarmaţi de otomani.

Ştefan cel Mare lasă Cetatea Sucevei spre apărare postelnicului Şendrea, care se pregăteşte să facă faţă înfruntării cu duşmanul cu tunuri, bolovani adunaţi pe ziduri şi catran încins.

Cascadorii, împărţiţi în două tabere, apărători şi asediatori, vor purta lupte în care se vor auzi salve de tun (36 de salve pirotehnice cu efecte de lumină care înroşesc tunurile), oştenii vor cădea de pe ziduri, iar poarta (butaforică) va fi spartă cu berbecul.

 

Scene de luptă şi sărbătorirea victoriei

Vor fi scene în care zidurile vor fi asaltate cu scări de asediu, apărătorii cetăţii vor vărsa catran încins asupra asediatorilor, vor exista momente de recuperare a morţilor şi răniţilor din şanţul de apărare.

După spargerea porţii, când să fie copleşiţi de duşmani, apărătorii cetăţii vor fi salvaţi de voievod, care vine cu oaste şi se năpusteşte asupra turcilor.

Toate scenele vor fi comentate de bătrân, iar lupta finală se va da între Ştefan cel Mare şi Mahomed, care va cădea de pe cal şi va scăpa cu fuga, spectacolul încheindu-se cu sărbătorirea victoriei de către moldoveni.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Scenariul spectacolului asediului Cetăţii de Scaun.

Comentarii