„Cerbul cobora şchiopătând din păduri/ pe fâneaţa ninsă; şi-n urmă/ sângele rănilor părea că scurmă/ omătul cel alb şi pur.// Câteva flăcări cenuşii au zvâcnit/ neîndrăznind, lângă-un gard de livadă./ Trei vulturi se roteau pe deasupra, să vadă/ cade, nu cade cerbul rănit?// Dar cerbul venea şchiopătând înspre noi/ abia trăgându-şi trudita suflare:/ avea ochii înceţoşaţi ca o zare/bătută de mari şi potrivnice ploi.// Ajuns, a căzut în genunchi şi-a mugit./ Noi ne-am rupt cămăşile-ndată/ şi ca-n grele bătălii de-altă dată/ sângele-n albul de in s-a oprit…//Şi-a stat cu noi cerbul cel de pripas/ până i s-au închis rănile toate,/ până i s-au semeţit iar coarnele înstelate,/ până-ntr-o-zi, până-ntr-un ceas// când a zvâcnit spre albastre păduri, nălucă-adulmecând culmi şi soare./ Pocneau mugurii, păsările zburau prin izvoare,/ vântul aşternându-se cald prin răsuri…// Şi totuşi cerbul revine adesea să ne vadă:/ coboară cu ciutele-n fânaţu-nflorit/ el ne caută mugind duios, prin ogradă…”

DRAGOŞ VICOL: Cerbul rănit

1. Printre cele mai impunătoare animale care înnobilează peisajul românesc se numără şi cerbul. Statura puternică, ţinuta mândră, dar mai cu seamă originala podoabă a coarnelor au făcut ca dintotdeauna cerbul să fie socotit cel mai frumos animal de pe meleagurile noastre. Vieţuind în codrii Carpaţilor din vremuri imemoriale, cerbul din zilelele noastre urmează cerbului gigant cu blana bogată, din era cuaternară, când animalul avea o înălţime de 1,5 m şi o anvergură a coarnelor de până la:
a) 3 metri;
b) 4 metri;
c) 5 metri

2. Mult jelita soţie a lui Orpheus, Eurydike (în româneşte Rodica), a fost reprezentată printr-o ciută. Aşa au pătruns în mitologia geto-dacilor şi apoi s-au moştenit de cea a romanilor, Cerbul Stretin şi Ciuta Ciutalină. Mitografii greci scriau, de altfel, că nimfa Taigeta i-a închinat zeiţei getice Ortoisa o cerboaică de aur.Unde îşi avea localizat domiciliul această zeiţă?
a) la Tomis;
b) la Callatis;
c) la Histria

3. Dezvoltând în maniera sa inimitabilă vechile achiziţii ale simbolurilor nupţiale cuprinse în retorica cervideului, un mare poet român le ataşează cu dezinvoltura proprie culturii aplicate altor arii semantice cu care structura motivului a supravieţuit, după ce a vieţuit, desigur, îndelung, în civilizaţia sensibilă a neamului românesc. Folclorul nostru este destul de bogat, după cum se ştie, de imagini ale cerbului cu leagăn de mătase între coarne, ale cerbului în faţa căruia pădurea îşi pleacă crengile cu sfinţenie, ale cerbului ca animal de călăuză prin pădurile vieţii şi, de asemenea, ale cerbului ca trup emblematic al universului. Tocmai un asemenea scenariu este invocat în povestea Săgetarea cerbului stretin: „Haideţi, vă zic, să vânăm cerbul stretin/ schimbându-ne timpul şi răsucindu-ne secundele,/  Haideţi, vă zic, fără milă să-l vânăm/ pe cerbul stretin, scurtându-ne lunile/ şi micşorându-ne cât punctul de nisip, anul!/ Pe iutele să-l omorâm de cerb stretin// Din oasele lui să ne facem stâlpi de casă/ din pielea lui să ne facem acoperişe/ iar carnea lui s-o mâncăm înăuntru/ la nuntă.”:
a) Ioan Alexandru;
b) Nicolae Labiş;
c) Nichita Stănescu

4. Moscul este un mamifer din familia cervidelor. De statură mai mică decât cerbul, nu are coarne, iar caninii sunt lungi  ca ai carnivorelor. Între ombilic şi organele genitale, are pe abdomen o pungă, care în timpul împerecherii secretă mosc, care foloseşte ca materie primă la fabricarea unor renumite parfumuri. În ce continent trăieşte acest animal?
a) Asia;
b) Australia;
c) America

5. Poet şi publicist, născut la 22.03.1933, în localitatea Dancu, comuna Holboca/Iaşi. După absolvirea Facultăţiii de Filologie din Iaşi (1953), îl întâlnim pentru scurtă vreme, profesor în învăţământul gimnazial din Vicovul de Sus/Suceava. Debutează în Iaşul literar (1954).Publică volumele de versuri Pădurea colorată (1977), Vârful cu dor (1979), Delta colorată (1981) şi Cerbul de pâclă (1983):
a)Adrian Filip;
b) Vasile Filip;
c) Stelian Filip

Răspunsurile exacte în ziarul de mâine.
Test propus de MIHAI BURDUJA

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Nr. 1239.

Comentarii