Mircea Radu IACOBAN

Una dintre definițiile prostiei: „să vezi minciuna, să-ți sară-n ochi adevărul, iar tu să taci, dormind cu ochii închiși!” În orice epocă și-n orice orânduire au fost, sunt și vor fi chestiuni discutabile, contestabile, interpretabile. E-n firea lucrurilor; în căutarea soluției, democrația îngăduie dezbaterea publică. Nu-i de așteptat totdeauna, chiar nici de dorit, unanimitatea deplină a opiniilor – în anumite cazuri poate deveni suspectă, amintind de dictatură. Există, însă, aberante teme restante pe care majoritatea covârșitoare a românilor le consideră „la mintea cocoșului”, de nediscutat prin evidența absolută și strigătoare la cer a abaterii de la normalitate, de la adevăr, justiție, principii, temeiuri cetățenești, bună cuviință, moralitate. Îți vine să dai cu parul! Un prim exemplu: în decursul anului de grație 2022, pensiile speciale au crescut cu 822 de lei, în veme ce pensiile contributive cu 6 lei! Adicătelea, amărâții care au contribuit într-o viață de muncă la constituirea fondului de pensii primesc 6 lei în plus, iar cei care n-au dat un ban, 822! Noi vrem egalitate, dar nu pentru căței! Pensia specială medie a crescut de mai bine de 100 de ori comparativ cu pensiile publice! Cică așa-s legile, ceea ce mă face să-mi amintesc exclamația lui Hrușciov: „noi facem legile, sau legile ne fac pe noi?!” N-o să eradicăm în veci rușinoasa plagă a pensiilor „speciale” câtă vreme decidenți rămân taman posesorii lor! De vor, guvernanții, care dețin largă majoritate parlamentară, pot modifica orice lege, inclusiv propune schimbarea literei Constituției dacă-i vădit că a rămas știrbă în urma vieții și făr-de voie protejează strâmbătatea până la cer! Comisia Europeană recomandă, cu unele exceptări, ca abuzivele „pensii speciale” să fie incluse într-o reformă întemeiată pe contributivitate. Dăm curs cu grăbire subalternă tututor recomandărilor venite de la Bruxelles, dar în cazul cu pricina, așteptăm. Ce? Alte împrumuturi externe din care să acoperim pensiile speciale? Una din două: Guvernul este ori impotent, ori complice! Un al doilea exemplu: cazul flagrant al infracțiunii filmate (!) la finalul alegerilor din sectorul1al Capitalei. N-am știință să fi fost chemată nici până acum de procurori zâmbăreața Clotilde, care-și vede netulburată de-ale ei în pofida evidenței delictului, una dintre cele mai grave infracțiuni electorale, sancționată dur în toată legislația europeană! De unde și bănuiala, dacă nu certitudinea, că românii nu-s lăsați să facă ordine în țara lor – altă explicație n-are cum exista. Iar primărița încearcă acum să capteze bunăvoința alegătorilor furați în văzul lumii oferindu-le cadouri tot din impozitele plătite de către bucureștenii ținuți în frig, printre gunoaie și șobolani! În MCV nu știu să se fi făcut vorbire despre incredibila abandonare de către justiția română a unuia dintre cele mai grave cazuri de fraudă electorală din istoria noastră! Consternată, toată lumea a văzut incredibilul flagrant, iar justiția ce face? A fragmentat șmecherește cauza în peste o sută, mutând la Sfântul Așteaptă termenul soluționării unui caz ce se putea rezolva într-o săptămână! A văzut o țară întreagă, numai procurorii au ochii legați! Românii se pot considera furați în continuare, acum și cu complicitatea statului! Ce justiție este asta? Cine oferă o explicație pentru înnămolirea evident înstrumentată a unei anchete de la bun început pornită cu intenția tergiversării vinovate? Nu se teme nimeni că va veni vremea când or ieși la iveală dedesubturile puturoase ascunse sub obroc? Consiliul Superior al Magistraturii s-a găsit taman acum să lanseze campania „Oameni pentru justiție, justiție pentru oameni.” Sună frumos, numai că afară-i vopsit gardul și înăuntru-i leopardul! Ce credibilitate poate avea o astfel de campanie câtă vreme unor zeci de mii de oameni li s-a furat votul în ochii lor și-n văzul întregii țări, iar justiția se face că plouă? Apropo: cine pune pariu cu mine că onor Monica Macovei va fi scoasă până la urmă basma curată?