Gabriel MANȚĂ

Acum o săptămână, pe vremea asta, scriam că Barcelona s-a lins pe bot de prima poziție în grupa de Liga Campionilor. Nu era ceva onorant pentru clubul catalan, dar se putea trăi cu așa ceva. Niciodată nu știi cum se învârtoșează sorții. Poți, ca lider de grupă, să te ciocnești de un loc secund de aceeași anvergură, dacă nu cumva superioară, după cum se poate întâmpla și invers, să întâlnești un lider de conjunctură, ca ocupant al poziției secunde în grupă. Ei bine, prin acest scor spectaculos de 3-3, dar contraproductiv, Barcelona a cedat și locul secund. Hai, poate faptul că Barcelona a eșuat anul trecut în Liga Europa, în primul an fără Messi, putea fi considerat o coincidență, dar anul ăsta ce mai e? S-a tot bătut monedă pe faptul că echipierii Barcelonei jucau pentru Messi, de-aia devenise argentinianul așa mare, dar nu cumva asta se întorcea în avantajul echipei? Uitați-vă la Ansu Fati, i se dă mingea la picior, cu adversarul în față, invintându-l să realizeze ceva. Păi Messi dădea pase prin care elimina unul-doi adversari! Asta însemna să inițiezi o combinație pe vremea aia. Și nu e întâmplare nici că PSG nu câștigă ultimele două meciuri, exact alea în care Messi n-a jucat.

Nu pot trece ușor nici peste faptul că ambele echipe scoțiene, care domină fotbalul intern de decenii, au eșuat lamentabil în această ediție de Liga Campionilor. Celtic și Rangers sunt ultimele în grupele lor, fără niciun punct după 4 meciuri! Orașul Glasgow, în două zile consecutive, a înregistrat o balanță de 1-9 în ceea ce privește golurile marcate și primite. Rușinică, Braveheart!

O treabă remarcabilă a fost rezistența celor de la Bruges la Madrid, cu Atletico, confirmare cu brio a rezultatelor de până atunci, din partea ambelor echipe. În schimb, cartonașul roșu cu repetiție încasat de Sporting Lisabona în dubla cu Marseille, tot în prima repriză, parcă ne-ar duce cu gândul la altceva. Fapt: Premier League este singura competiție internă care va avansa în optimi cu toate reprezentantele!