Google
 
marţi, 15 dec 2015 - Anul XX, nr. 290 (6102)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,595 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta3,8316 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   ø imagini |   ø fişiere video
Mircea Radu IACOBAN

Mircea Radu IACOBAN


să vezi şi să nu crezi!

Trenurile noastre toate...

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

În fiecare an, Moş Nicolae ne aduce acelaşi cadou, dar mai stafidit şi mai pirpiriu: Mersul Trenurilor. Încetul cu încetul, harta căilor ferate devine tot mai... albastră (culoare ce marchează „liniile CFR pe care nu circulă trenuri de călători”). După ce, anii trecuţi, Rădăuţiul a rămas fără tren şi cu gara în buruieni, a venit rândul altui important oraş bucovinean: s-a închis oficial şi linia Dolhasca - Fălticeni! Era o secţie intens circulată, cu 8 perechi de trenuri pe zi şi circa 40 călători/tren. Dar nu atât cifra nespectaculoasă a călătorilor (alte secţii rămân în funcţiune cu şi mai puţini pasageri/tren) a scos ruta din peisajul feroviar, cât neregulile sesizate de DNA în administrarea firmei Regiotrans Braşov, precum şi hibele de ordin tehnic ale automotoarelor scoase la pensie în străinătate şi, la mâna doua, luate ca noi de operatorii români. Cum-necum, pe valea Șomuzului nu mai trece trenul. Trist, dar asta e. „La 10 octombrie 1887, populaţia din Fălticeni a întâmpinat cu flori şi urale sosirea primului tren în vechiul târg moldovenesc” – scrie în Enciclopedia CFR. A fost odată... Nu-i cel mai vechi traseu feroviar românesc închis la apariţia noului Mers al Trenurilor. S-au şters de pe harta căilor ferate şi cea dintâi linie şi cea dintâi gară construite pe teritoriul actual al ţării: Oraviţa-Baziaş. Gara Oraviţa, prima staţie de la noi destinată uzului călătorilor şi personalului tehnic (1849) a rămas ca o insulă, tăindu-i-se legătura ombilicală cu Berzovia şi, astfel, amândouă ieşirile, fie spre Gătaia-Buziaş, fie către Reşiţa-Caransebeş. În clădirea staţiei a funcţionat şi cel dintâi lift din spaţiul românesc (cobora călătorii la peron de la nivelul străzii). A fost desfiinţat în 1993, spre a face loc unui chioşc cu tutun şi napolitane. Având în vedere că şi secţia Bucureşti-Giurgiu, prima cale ferată din Principate (1869), a fost pur şi simplu abandonată de vreo 20 de ani, închisă şi lăsată pradă ruginii din pricina unui amărât de pod, s-ar putea spune cu îndreptăţire despre Compania de Căi Ferate CFR S.A. că-şi taie cu inconştienţă propriile rădăcini. Barem de ochii lumii, aceste repere de reală însemnătate pentru istoria oricărei naţiuni se cuveneau prezervate, fie şi numai în scop turistic; dacă n-are şi mereu n-are Ministerul bani, atunci apelându-se la organele locale şi la fonduri europene. Ca să nu mai vorbim şi despre improvizaţia numită „Muzeul Căilor Ferate”, de necomparat cu instituţiile similare din ţările vecine, darămite cu cele din USA, Anglia, India ş.m.a. Se pare că nu prea au „organ” ceferiştii de azi pentru istoria naţiei, ori necontenita afluire către autostrăzi (ce se construiesc ziua şi se dărâmă noaptea) a fondurilor rămase după tradiţionala impozitare „la sursă” nu mai lasă loc şi la discuţii cu tema „a fost odată”... În rest, ce ar mai fi de zis după această primă „repede ochire” peste filele Mersului Trenurilor? Noi desfiinţări de linii, pe bandă rulantă: Costeşti-Roşiori, Băbeni-Alunu, Jimbolia-Lovrin, Cărpiniş-Ionel, Caransebeş-Bouţari, Jebel-Liebling, Nădab-Grăniceri, Șibot-Cugir, Jebel-Giera... Funiile de cifre reprezentând orariile din tabele s-au rărit şi ele ca dinţii babei, conform dictonului „patriei, cât mai puţin trenuri”. Au mai rămas 2 din 4 spre Câmpulung, 2 din 5 spre Curtea de Argeş, la fel către Turnu Măgurele, 2 din 6 la Zimnicea, 3 din 8 spre Hunedoara, 3 din 6 către Timişoara (de la Radna), doar 1 din 3 spre Praid şi tot aşa înainte. La Tulcea, în toiul verii, când se presupune important aflux turistic către Deltă, ajunge un singur amărât de personal în 24 de ore şi, evident, nu mai există nici o legătură directă cu Capitala. Cât priveşte viteza înduioşătoare a trenurilor noastre, nimic nou. Am avut şi noi, în 2015, două inter-regio-uri fulger-tunet-trăsnet, care, pe linia reabilitată Bucureşti-Constanţa, parcurgeau 225 de km. în fix două ore – performanţă aproape de nivel european. N-au dansat decât o vară: trenurile cu pricina figurează şi acum în noul Oficios, dar li s-au adăugat 10 minute în plus la timpii de mers. Probabil, la anul încă 10... şi tot aşa până la victoria finală! S-a mai revenit, pe ici-colo, la dotarea garniturilor de lung parcurs cu vagoane de clasa I-a (cine şi cu câtă minte le-a scos anul trecut?), dar ca să ajungi de la Bucureşti tocmai la Sighetul Marmaţiei, CFR nu-ţi oferă decât deliciile călătoriei la inter-regio cu clasa a a II-a. Ca la noi, la nimenea!

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Trenurile noastre toate....
 Vizualizări articol: FLOOD/SPAM | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 7 voturi
Trenurile noastre toate...5.057

Iulius Mall Suceava
Denis Shoes
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Alte articole semnate de:
Cătălin MIHULEAC
Cătălin MIHULEAC
Mircea Radu IACOBAN
Mircea Radu IACOBAN

 

 

Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei

Reteta Zilei

Bucataria pentru toti Cartofi prăjiți cu cenușcă ( de post) Banalii cartofi prăjiți pot căpăta o aromă fină, discretă și rafinată, dacă sunt pregătiți un pic altfel decât ne-am obișnuit și li se adaugă ”cenușcă”. Este vorba despre semințe de chimen negru, un condiment ieftin ce se găsește... Citeşte