Corpul de Control al premierului sesizează DNA pentru nereguli identificate la CNAS

Corpul de Control al premierului va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie asupra unor posibile fapte de natură penală constatate în cadrul unei acţiuni de control privind activitatea Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS), acuzând că, din cauza modului defectuos în care reprezentanţii CNAS şi ai Ministerului Sănătăţii şi-au exercitat atribuţiile de serviciu privind realizarea unei evidenţe a plătitorilor contribuţiei trimestriale, nu au fost încasate venituri în sumă totală de 189,7 milioane lei, reprezentând contribuţii trimestriale.

Această sumă constituie pagubă la bugetul statului, prin bugetul Ministerului Sănătăţii.

În comunicatul transmis de Guvern sunt menţionate două perioade diferite pentru care este calculată paguba constatată, respectiv trimestrul IV 2009-trimestrul III 2010 şi trimestrul IV 2009-trimestrul III 2011, dar Executivul nu a răspuns solicitării de clarificare a MEDIAFAX.

Ulterior, reprezentanţi ai Guvernului au precizat că perioada pentru care a fost calculată paguba este trimestrul IV 2009-trimestrul III 2011, nu până la trimestrul III 2010 cum este indicat într-un paragraf al comunicatului.

Corpul de Control va sesiza şi ANI, arătând că Molnar Geza, consilier în Ministerul Sănătăţii, a lucrat atât ca membru atât în cadrul Consiliului de Administraţie al CNAS, cât şi în cadrul Consiliului de Administraţie al companiei Antibiotice Iaşi, încălcând Legea 95/2006 care interzice membrilor CA al CNAS să deţină funcţii în cadrul societăţilor comerciale cu profil farmaceutic.

Perioada supusă controlului a fost 1 ianuarie 2009-31 martie 2012, respectiv până la 30 septembrie 2012 pentru verificările efectuate cu privire la gestionarea contribuţiei datorate de deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor.

Ce a urmărit controlul

A fost verificat modul de îndeplinire a atribuţiilor de către conducerea şi personalul Casei şi a respectării dispoziţiilor legale referitoare la angajarea şi efectuarea cheltuielilor la achiziţiile publice, precum şi prevederile legale privind managementul resurselor umane.

Inspectorii Corpului de Control au constatat că Adunarea Reprezentanţilor CNAS nu a mai fost constituită din 2005, fiind încalcate dispoziţiile din OUG 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate şi din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

În perioada 1 ianuarie 2009-31 martie 2012, preşedintele României şi foştii prim-miniştri nu au nominalizat reprezentanţi în Consiliul de Administraţie al CNAS, ceea ce, arată inspectorii, contravine dispoziţiilor din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

În perioada 16 iunie 2011-31 martie 2012, Consiliul de Administraţie al CNAS nu a funcţionat legal deoarece a fost constituit doar din 4 membri şi nu din 7 membri, aşa cum prevedeau dispoziţiile legale. Cu toate acestea, în cadrul unor şedinţe extraordinare la care au participat, de regulă, 2-3 membri, au fost adoptate hotărâri cu încălcarea Legii 95/2006. Practic, întreaga activitate a CNAS a fost decisă de un număr de 2 sau 3 membri ai CA, care în perioada 16 iunie 2011-31 martie 2012 au luat 13 hotărâri, toate în cadrul şedinţelor extraordinare.

Inspectorii mai arată că, întrucât în perioada 25 martie 2011-31 martie 2012, Molnar Geza, consilier în Ministerul Sănătăţii, era membru atât îm cadrul Consiliului de Administraţie al CNAS, cât şi în cadrul Consiliului de Administraţie al companiei Antibiotice Iaşi, a fost încălcată norma imperativă din Legea 95/2006 care interzice membrilor CA al CNAS să deţină funcţii în cadrul societăţilor comerciale cu profil farmaceutic. În acest caz, inspectorii Corpului de Control vor sesiza Agenţia Naţionala de Integritate (ANI) pentru verificarea aspectelor constatate.

Întârzieri la publicarea unui ordin

În perioada supusă verificărilor, unele angajamente bugetare individuale/globale care au stat la baza plăţilor aferente realizării sistemului informatic unic integrat nu conţin date referitoare la subdiviziunile bugetare aprobate, fiind astfel încălcate prevederi legale privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice. Ordonanţarea de plată nr. SI1717/27.10.2011 în sumă de 57 milioane lei şi ordonanţarea de plată nr. SI1536/28.09.2011 în sumă de 3,8 milioane lei prezintă corecturi/ştersături (cu pastă albă), fără a avea înscrisă data şi semnătura persoanei care a efectuat modificarea, ceea ce contravine prevederilor legale referitoare la întocmirea şi utilizarea documentelor financiar-contabile.

Corpul de Control aminteşte totodată că, începând cu data intrării în vigoare a OU 104/2009 pentru modificarea si completarea Legii 95/2006, respectiv data de 7 octombrie 2009, firmele care realizează încasări din comercializarea în România a unor categorii de medicamente datorează o contribuţie trimestrială, denumită şi taxa clawback. Sumele reprezentând contribuţia trimestrială au acelaşi regim juridic precum creanţele bugetare, iar în legătură cu veniturile obţinute din contribuţia trimestrială, ordonatorii de credite au aceleaşi obligaţii ca şi în cazul altor venituri bugetare.

Ministrul Sănătăţii şi preşedintele CNAS aveau obligaţia de a emite în termen de 15 zile de la data intrării in vigoare a actului normativ un ordin comun conţinând normele de aplicare referitoare la contribuţia trimestrială. Ordinul comun a fost publicat la 15 iunie 2010, cu o întârziere de aproximativ 8 luni faţă de termenul legal, deşi în preambulul OU 104/2009 s-a menţionat că raţiunea instituirii obligaţiei de plată a contribuţiei trimestriale a fost suplimentarea surselor de finanţare a sistemului public de sănătate, în regim de urgenţă, prin identificarea unei surse noi de venituri bugetare care urmau să fie încasate şi utilizate de minister.

Ordinul Ministrului Finanţelor, încălcat de CNAS

Emiterea cu întârziere a ordinului comun a avut drept consecinţă necalcularea şi neîncasarea în termenul legal a contribuţiei trimestriale aferente perioadei trimestrul IV 2009 – trimestrul I 2010. Prin urmare, până la 15 iunie 2010 nu au fost depuse declaraţii de către subiecţii obligaţiei de plată a contribuţiei şi, pe cale de consecinţă, nu au fost emise notificări către plătitori cu privire la contribuţia trimestrială datorată.

Abia la 18 mai 2011, la peste 10 luni de la emiterea ordinului comun, CNAS a solicitat Agenţiei Naţionale a Medicamentului transmiterea în regim de urgenţă a listei deţinătorilor de autorizaţii de punere pe piaţă sau comercializare a medicamentelor, care să cuprindă informaţii referitoare la datele de identificare şi de contact ale acestora. Până la 15 mai 2012, conducerea CNAS nu a elaborat proceduri operaţionale care să prevadă responsabilităţi clare ale persoanelor cu atribuţii în gestionarea contribuţiilor trimestriale şi termene precise pentru îndeplinirea atribuţiilor, precum şi un sistem de control al îndeplinirii obligaţiilor legale de către plătitori şi personalul CNAS. Prin aceasta omisiune, susţin inspectorii, conducerea CNAS a încălcat prevederile din ordinul pe această temă al ministrului Finanţelor.

Corpul de Control acuză că, din cauza modului defectuos în care reprezentanţii CNAS şi ai Ministerului Sănătăţii şi-au exercitat atribuţiile de serviciu privind realizarea unei evidenţe a plătitorilor contribuţiei trimestriale, stabilirea şi notificarea contribuţiilor datorate, urmărirea încasării veniturilor la bugetul statului prin bugetul ministerului şi aplicarea sancţiunilor legale pentru neîndeplinirea obligaţiilor de plată de către contribuabili nu au fost încasate venituri în sumă totală de 189,7 milioane lei, reprezentând contribuţii trimestriale aferente perioadei trimestrul IV 2009- trimestrul III 2010. Această sumă constituie pagubă la bugetul statului, prin bugetul Ministerului Sănătăţii.

Pentru producerea pagubei, inspectorii consideră că sunt responsabili preşedintele CNAS, care nu a luat masuri în vederea organizării unei evidenţe complete a plătitorilor contribuţiei, stabilirii corecte a contribuţiei datorate, verificării corectitudinii şi realităţii declaraţiilor depuse în vederea determinării exacte a sumelor datorate de plătitori, şi ministrul Sănătăţii, care, în calitate de ordonator de credite, răspunde de realizarea veniturilor.

În trimestrul IV 2009, imediat după ieşirea PSD de la guvernare, Ministerul Sănătăţii a fost condus, cu titlu interimar, de Adriean Videanu (PDL), iar ulterior de Cseke Attila şi Ladislau Ritli (ambii de la UDMR).

DNA sesizat să cerceteze cazul

"Corpul de Control al primului-ministru va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie, organul de urmărire penală competent să cerceteze posibilele fapte de natură penală constatate în cadrul acţiunii de control privind activitatea CNAS. Fapta reprezentanţilor CNAS şi Ministerului Sănătăţii de a îndeplini în mod defectuos obligaţiile legale în legătura cu organizarea evidenţei de plătitori, declararea, stabilirea şi controlul contribuţiilor, precum şi în legătura cu aplicarea sancţiunilor legale pentru neplata de către contribuabili a contribuţiilor datorate, cu consecinţa neîncasării la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii,, a sumei de 189.763.842,03 lei, reprezentând contribuţii aferente perioadei trimestrul IV 2009 – trimestrul III 2011, poate întruni elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzute de Codul Penal", potrivit Corpului de Control.

În luna mai, premierul Victor Ponta a semnat decizia de eliberare a lui Lucian Duţă (PDL) de la conducerea Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate şi l-a acuzat pe acesta că, înainte de a demisiona, a înaintat facturile de încasare a taxei claw-back, generând un risc al lipsei de medicamente.

El a anunţat că va cere Ministerului Sănătăţii şi organelor în drept să cerceteze toate activităţile fostului şef CNAS.