Aproximativ 25.000 de studenţi ANOSR, în grevă japoneză

Aproximativ 25.000 de studenţi ai ANOSR au intrat, luni, în grevă japoneză, în timpul căreia vor purta banderole albe pe braţe, pe care scrie "protestatar", nemulţumiţi de prevederile din Legea educaţiei privind eliminarea reprezentanţilor lor din forurile decizionale din mediul universitar.

Vicepreşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), Cristina Ramona Fiţ, a declarat pentru MEDIAFAX că luni vor fi în grevă japoneză aproximativ 25.000 de studenţi din centrele universitare Bucureşti, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Timişoara, Suceava, Alba-Iulia şi Târgu Mureş.

Aceştia vor avea pe braţe banderole albe pe care scire "protestatar", greva japoneză fiind prima acţiune din calendarul protestelor studenţilor.

Cristina Ramona Fiţ a spus că studenţii aşteaptă de la ministrul Educaţiei propuneri de rezolvare a nemulţumirilor lor.

Reprezentanţii ANOSR susţin că au semnalat de foarte mult timp o problemă majoră din noua Lege a educaţiei, şi anume lipsa celor 25 de procente în decizia modalităţii de desemnare a rectorului, precum şi în procesul de desemnare a acestuia indiferent de modalitatea de alegere, dar şi lipsa celor 25 la sută în Consiliul de administraţie al universităţilor.

Studenţii vor continua acţiunile marţi, când vor scoate cearşafuri pe geam, în semn de protest, dar şi pentru a arăta solidaritatea dintre studenţi, iar miercuri vor pune un cearşaf pe universitate, pe cămin sau pe cantină cu mesajele "Vrem 25%, drepturile studenţilor nu sunt negociabile" şi "Eşti incapabil să votezi! Semnat Ministru".

Acţiunea de protest va continua joi, când studenţii vor trimite un colet la Ministerul Educaţiei în care vor pune zacuscă, murături, slănină şi salam, pentru a arăta condiţia socială a studentului din România şi cum este să primeşti pachet cu mâncare de la părinţi.

Începând de luni, 7 martie, studenţii vor protesta pe perioadă nedeterminată în faţa sediului Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS).

În 17 februarie, aproape o sută de studenţi au protestat în faţa Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi, vrând să atragă atenţia asupra faptului că noua Lege a educaţiei prevede eliminarea studenţilor din forurile decizionale din mediul universitar.

Studenţii au ridicat, simultan, de 25 de ori, câte o ţeapă, susţinând că astfel vor să fie ilustrat metaforic junghiul în coastă trasat mişcării studenţeşti din România după aplicarea Legii educaţiei, care exclude reprezentativitatea de 25 de procente a studenţilor din forurile de decizionale, legislative şi executive din cadrul universităţilor.

Ministerul Educaţiei preciza atunci că noua Lege a educaţiei prevede, în premieră, emiterea unui ordin de ministru care să consacre Codul drepturilor şi obligaţiilor studenţilor propus de organizaţiile studenţeşti şi că, astfel, motivele invocate de studenţi sunt ireale.

Potrivit Ministerului Educaţiei, articolul 203 (5) al legii Educaţiei Naţionale precizează că "studenţii pot fi reprezentaţi în toate structurile decizionale şi consultative din universitate", ceea ce înseamnă că legea permite, dar depinde de fiecare universitate până unde se va întinde implicarea studenţilor.

Ministerul Educaţiei a invocat şi prevederile articolului 207 (5) a) din Legea educaţiei, potrivit cărora "componenţa membrilor consiliului facultăţii este de maximum 75% cadre didactice şi de cercetare, respectiv minimum 25% studenţi", ceea ce înseamnă o reprezentare minimală de 25%.

Un alt articol invocat de minister este 209 (1) a) şi b) din Legea educaţiei, referitor la alegerea rectorului prin concurs public, unde din comisie trebuie să facă parte cel puţin un reprezentant al studenţilor. Universităţile au posibilitatea să mărească, dacă doresc, numărul studenţilor care fac parte din comisie, dar nu pot eluda participarea reprezentantului acestora la alegerea rectorului.