Procesul în care foştii miniştri Traian Remeş şi Ioan Mureşan au fost trimişi în judecată pentru infracţiuni de corupţie a fost suspendat, iar dosarul trimis la Curtea Constituţională, după ce, ieri, instanţa supremă a admis cererea avocaţilor în acest sens.

Ieri, avocaţii lui Ioan Avram Mureşan au cerut Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie suspendarea procesului şi trimiterea dosarului la Curtea Constituţională, pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a articolului 91 indice 1 din Codul de procedură penală (CPP).

Concret, avocatul lui Mureşan, a arătat instanţei că dispoziţiile articolului 91 indice 1 din CPP, care se referă la modalitatea interceptărilor telefonice, contravin articolelor 28 din Constituţie, care se referă la secretul corespondenţei, coroborat la articolul 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Avocatul a mai spus că articolul 91 indice 1 mai încalcă şi dispoziţiile articolelor 53 şi 21 alineatul 3 din Constituţie, referitor la dreptul la un proces echitabil şi, respectiv, la restrângerea şi îngrădirea unor drepturi.

Mai precis, avocatul a spus că, datorită faptului că interceptările şi înregistrările audio - video se pot dispune şi înainte de începerea urmăririi penale şi înainte de declanşarea procesului penal, precum şi înainte de săvârşirea unei infracţiuni, aşa cum prevede articolul criticat, "echitatea procesului penal este încălcată", îngrădindu-se astfel dreptul la apărare şi la un proces echitabil.

"De esenţa echităţii procesului penal este obţinerea mijloacelor de probă potrivit regulilor specifice procesului penal. Mecanismul prin care se garantează drepturile fundamentale ale omului în cursul procesului penal este obţinerea mijloacelor de probă prin procedee probatorii doar în baza regulilor specifice procesului penal, în consecinţă doar atunci când procesul penal este declanşat deja. Probele ce sunt folosite în fundamentarea unei decizii a organelor judiciare penale, pentru a se respecta echitatea procesului penal, trebuie să fie obţinute exclusiv în cursul procesului penal", a arătat avocatul lui Mureşan.

Acesta a mai spus că prin interceptarea convorbirilor clientului său, s-a încălcat dreptul constituţional la secretul corespondenţei şi că prin percheziţia domiciliară pe care anchetatorii au efectuat-o la locuinţa lui Mureşan, a fost încălcat dreptul la viaţă privată.

"Atât percheziţia domiciliară, cât şi interceptările şi înregistrările audio - video reprezintă ingerinţe în exercitarea dreptului la viaţă privată, prin prisma celor două componente ale sale, inviolabilitatea domiciliului şi secretul corespondenţei", a conchis avocatul fostului ministru Ioan Avram Mureşan.

În replică, procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie le-a cerut magistraţilor instanţei supreme respingerea cererii pentru că nu întruneşte condiţiile prevăzute de Legea 47/1992, privind organizarea şi funcţionarea CCR, pentru sesizarea acesteia.

Procurorii anticorupţie i-au deferit justiţiei pe foştii miniştri ai Agriculturii Decebal Traian Remeş şi Ioan Avram Mureşan, acuzaţi de favorizarea unei firme pentru câştigarea unei licitaţii, în schimbul unui autoturism de lux, produse alimentare şi a 15.000 de euro.

Decebal Traian Remeş, ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în perioada aprilie-octombrie 2007, este acuzat de trafic de influenţă, iar Ioan Avram Mureşan, de complicitate la cumpărare de influenţă, în formă continuată, potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Alături de cei doi este inculpat şi omul de afaceri Gheorghe Ciorbă, pentru infracţiunea de cumpărare de influenţă, în formă continuată.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Procesul foştilor miniştri Remeş şi Mureşan, trimis la Curtea Constituţională.

Comentarii