Nominalizările liberalilor pentru portofoliile Apărării şi Justiţiei nu sunt menite să scoată România din teroarea ultra-mediatizată a blocajului instituţional, fiind dimpotrivă o declaraţie de război la adresa Cotroceniului.

Faţă de oferta liberalilor, preşedintele are trei opţiuni: să accepte ambele nominalizări; să primească una; să le refuze pe amândouă.

În primul scenariu, liberalii îşi vor fi rezolvat problemele legate de Guvern, în condiţiile în care singura preocupare a lui Tăriceanu e doar să-şi termine mandatul.

 

Handicapul.

Probabil însă, Băsescu va fi tentat să îl respingă pe Radu Stroe pentru funcţia de ministru al Apărării. De fapt, liberalii par a fi urmărit această desfăşurare a evenimentelor, propunând dinadins o persoană neagreată de preşedinte.

Băsescu nu şi-a ascuns niciodată aversiunea faţă de Radu Stroe, pe care l-a caracterizat, la 13 martie 2006, drept "un inapt medical". Mai mult, preşedintele s-a autocenzurat în ultimul moment şi a evitat să-l gratuleze cu epitetul "handicapat": "Da, dar el (Radu Stroe – nota redacţiei) a rămas tot un ofiţer III inapt medical, iar eu am ajuns comandant pe nava-amiral a României. E un handicap (sic!) între un inapt medical şi un comandant de navă. Rămân complexele tinereţii. Dacă vă arată uniforma lui, o să vedeţi doar o tresă de ofiţer III. Eu mi-am umplut mânecile cu toate tresele la care îmi dădea dreptul calitatea de absolvent al Institutului de Marină".

La rândul său, liberalul nu l-a iertat niciodată pe Băsescu pentru această declaraţie sau pentru sceneta cu bileţelul. Ultima sa ieşire vindicativă s-a consumat la 12 ianuarie, când a convocat o conferinţă de presă, pentru a anunţa că a adresat o scrisoare SRI, cerându-i să verifice împrejurările fugii lui Omar Haysam. Stroe a sugerat că sirianul a plecat din ţară în urma implicării personajului numit "profesorul" în discuţiile dintre Haysam şi procurorul Nastasiu. Or, se ştie că, în presă, au existat speculaţii legate de faptul că “profesorul” ar fi însuşi şeful statului.

 

Soluţie de compromis.

Liberalii nu au cum să nu fie conştienţi de aceste lucruri. După cum nu cred că au uitat că Băsescu a invocat, în faţa Curţii Constituţionale, atunci când a refuzat să-l numească pe Cioroianu, "nevoia de loialitate ce trebuie să existe în raporturile de colaborare între instituţiile statului". De asemenea, Băsescu s-a referit şi la "atribuţiile de politică externă pe care le are Preşedintele". Nu-i va fi greu acum să reamintească ce atribuţii are în domeniul Apărării.

Dacă Băsescu îşi exprimă dezacordul faţă de această nominalizare, liberalii vor acuza tentativele obsesive ale şefului statului de a bloca activitatea Executivului şi faptul că este dispus să mineze summit-ul NATO, doar pentru că nu e capabil să treacă dincolo de antipatiile personale.

În schimb, în cazul în care Băsescu îl acceptă pe Stroe, liberalii vor avea satisfacţia de a-l fi împins în CSAT pe unul dintre cei mai acerbi adversari ai preşedintelui.

Cât despre eventuala respingere a candidaturii lui Meleşcanu, lucrurile sunt şi mai simple, din punctul de vedere al liberalilor. Meleşcanu a fost acceptat de Băsescu pentru fotoliul Apărării. A fost acceptat ca interimar la Justiţie. Ce “handicap” i se poate aduce pentru actuala nominalizare? Că nu e “de meserie”? Lui Băsescu i se va răspunde că e vorba despre o numire pe criteriu politic şi că Meleşcanu s-a familiarizat deja cu problemele Justiţiei. Dar, pentru Băsescu, până şi "diplomatul" Meleşcanu, care a fost la un pas de a fi suspendat şi acuzat de "abuz în serviciu", este greu de înghiţit.

 

A treia variantă.

Şi a treia variantă poate fi avută în vedere, dacă Băsescu va insista că Meleşcanu trebuie să rămână la MAp, pentru a pregăti summit-ul Alianţei de la Bucureşti, fiind greu de crezut că liberalii vor face iar rocada, susţinându-l pe Stroe la Justiţie.

Vicepreşedintele PNL Norica Nicolai a declarat că liberalii au decis să pună capăt "crizei" din Justiţie prin nominalizarea lui Teodor Meleşcanu, iar în ceea ce priveşte "bătălia" cu Traian Băsescu, "omul care încalcă flagrant orice regulă democratică", a înţeles că "cel mai deştept cedează".

Poate că ea a cedat, dar liberalii nu. Şi ei, asemeni şefului statului, se încăpăţânează să nu facă nici un compromis, să nu dea nici un pas înapoi.

E evident că anul electoral bate interesul naţional. Nici Băsescu nici Tăriceanu nu visează la Premiul Nobel pentru Pace, ci doar la parastasul politic al celuilalt.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Băsescu, Tăriceanu şi premiul Nobel pentru Pace.

Comentarii