Bombardamentele şi luptele continuă în Libia, pe fondul dezbaterilor privind conducerea operaţiunii

Bombardamentele coaliţiei internaţionale şi luptele dintre forţele liderului libian Muammar Kadhafi şi rebeli continuă în Libia, în timp ce dezbaterea cu privire la finalitatea şi mandatul operaţiunii desfăşurate la iniţiativa SUA, Franţei şi Marii Britanii devine tot mai intensă, relatează AFP.

Luni seara, apărarea antirachetă a fost declanşată de mai multe explozii, la Tripoli, în apropierea reşedinţei liderului libian, potrivit unui jurnalist AFP.

În noaptea precedentă, rachetele au distrus o clădire din cadrul acestei reşedinţe-cazarmă din sudul capitalei.

O bază navală situată la zece kilometri est de Tripoli a fost vizată de bombardamente luni seara, potrivit martorilor oculari, care au văzut flăcări.

Dar intensitatea şi numărul atacurilor s-au diminuat comparativ cu prima noapte, de sâmbătă spre duminică.

"Dacă nu se întâmplă nimic neobişnuit sau neaşteptat, vom putea vedea o micşorare a frecvenţei atacurilor. Am văzut deja, între prima noapte de atacuri cu (rachete) Tomahawk şi a doua, o diminuare importantă", a declarat luni seara şeful coaliţiei, generalul american Carter Ham.

„Poziţia americană este că Muammar Kadhafi trebuie să plece”

"Extinderea zonei de interdicţie aeriană, practic de la o frontieră la cealaltă (de la cea egipteană la cea tunisiană) ar trebui să ne permită să avem o mare libertate de mişcare", a continuat el.

Mai mulţi oficiali de rang înalt au dat asigurări că forţele coaliţiei nu încearcă să îl vizeze direct pe colonelul Kadhafi.

"Poziţia americană este că (Muammar) Kadhafi trebuie să plece", a afirmat luni preşedintele american Barack Obama.

Premierul britanic, David Cameron, nu a ascuns faptul că el "crede că Libia trebuie să se debaraseze de Kadhafi", subliniind că "poporul libian este cel care trebuie să îşi aleagă propriul viitor".

Cu 557 de voturi pentru şi 13 împotriva, parlamentarii britanici au aprobat participarea forţelor britanice la operaţiuni.

În cadrul coaliţiei, la care participă UE, Franţa, Marea Britanie, Italia, Belgia, Danemarca, Grecia şi Spania, au apărut disensiuni cu privire la comanda operaţiunii, pe care mai multe ţări vor să o încredinţeze NATO.

În prezent, operaţiunile coaliţiei sunt naţionale şi coordonate de cartierul general american de la Ramstein (vestul Germaniei) şi Neapole (sudul Italiei).

"NATO va juca un rol" în noua fază militară în Libia, a afirmat Obama, adăugând că începutul acestei faze este o problemă de "zile, nu de săptămâni".

Şeful Guvernului italian, Silvio Berlusconi, a cerut să se transfere NATO comanda operaţiunii.

"Vrem (...) un control folosind mecanismele NATO, astfel încât toţi cei care vor să participe din exterior să poată fi coordonaţi corect", a declarat Cameron.

Dar Parisul apreciază că dacă NATO conduce intervenţia, ţările arabe nu vor mai vrea să se ralieze sau, mai rău, vor denunţa această operaţiune.

Norvegia a declarat că cele şase avioane F-16 trimise luni în Marea Mediterană pentru a participa la operaţiune nu îşi vor începe misiunea decât în momentul în care această problemă privind comanda va fi clarificată.

Reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, mâine

Consiliul de Securitate al ONU va organiza joi o reuniune pentru a dezbate situaţia din Libia.

În pofida noului armistiţiu anunţat de Kadhafi, violenţele au continuat luni, provocând moartea a cel puţin 40 de persoane şi rănirea altor 300 la Misrata, la 200 de kilometri est de Tripoli, potrivit rebelilor.

În est, forţele guvernamentale care au atacat Benghazi, sâmbătă dimineaţă, s-au retras luni până la Ajdabiya, la 160 de kilometri sud de Benghazi.

La sud-vest de Tripoli, forţele loiale lui Kadhafi bombardează de trei zile regiunea Al-Jabal Al-Gharbi, în special oraşele Zenten şi Yefren, aflate sub controlul rebelilor, potrivit locuitorilor din regiune, care vorbesc despre raiduri "intensive".

Potrivit regimului libian, începând de sâmbătă, coaliţia a desfăşurat raiduri la Tripoli, Zuara, Misrata (vest), Sirt şi luni la Sebha, vizând în special aeroporturi provocând "numeroase victime" în rândul civililor.

UE a intensificat sancţiunile împotriva regimului Kadhafi şi s-a declarat dispusă să acorde ajutor umanitar, fără să reuşească să ascundă divergenţele din cadrul său.

Liderul Ligii Arabe, Amr Moussa, care a susţinut instaurarea unei zone de interdicţie aeriană, a apreciat că bombardamentele se îndepărtatează de la scop, înainte de a schimba tonul luni, când a afirmat că declaraţiile sale au fost "interpretate greşit".

Occidentalii s-au concentrat pe participarea arabă la această coaliţie. Dar numai Qatarul s-a implicat cu adevărat în operaţiune, Emiratele Arabe Unite precizând că rolul lor se va limita la "ajutor umanitar".

Trei jurnalişti occidentali, dintre care doi ai agenţiei France-Presse şi un fotograf al agenţiei Getty Images, care relatau despre evenimentele din Libia, au fost arestaţi la 19 martie în regiunea Tobruk (est) de armata libiană, potrivit declaraţiilor şoferului lor.

Colonelul Kadhafi, aflat la putere de 42 de ani, se confruntă, din 15 februarie, cu o revoltă soldată cu sute de morţi şi care a determinat 300.000 de persoane să fugă din ţară.