580 de ani de la prima atestare a Mănăstirii Horaița

Pe 11 iulie, vineri, s-au împlinit 580 de ani de la prima atestare a Mănăstirii Horaița, județul Neamț, emisă de către Cancelaria domnitorului Moldovei, Alexandru cel Bun. Astfel, la 11 iulie 1428, domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun (1400 – 1432) includea biserica din Horaița în rândul celor 52 de biserici (de mir și mănăstire). Acest sfânt lăcaș a fost înființat în prima jumătate a secolului al XIX-lea, cu binecuvântarea mitropolitului Veniamin Costachi al Moldovei.
Denumirea Mănăstirii Horaița provine de la numele marilor proprietari de pământ, în stăpânirea cărora intrau satele de pe acolo, Cracaoani, Poiana și cele din împrejurimi. Irinarh Rosetti și Ermoghen Buhuși sunt considerați principalii ctitori, dar la jumătatea veacului al XX-lea, această biserică și chiliile mănăstirești ajunseseră într-o stare de ruină. De aceea, în anii 1970 – 1990, la Mănăstirea Horaița s-au făcut importante lucrări de restaurare.
Icoana Maicii Domnului, izbăvitoare de secetă Biserica Mănăstirii Horaița are un stil arhitectural unic ce conține elemente romano-bizantine și rusești.
Printre lucrurile importante care se pot întâlni la Mănăstirea Horaița amintim: o icoană a Maicii Domnului, care a făcut și face numeroase minuni, icoana care a fost supranumită și ’Izbăvitoarea de secetă’ sau ’Maica Domnului de la Horaita’, fiind scoasă în fiecare an în procesiune la Schitul Horăicioara, în ziua Izvorului Tămăduirii; impresionantă este și catapeteasma bisericii, care a fost lucrată, după cum se afirmă, la Viena. Această catapeteasmă este unicat în țară, probabil și în lume, în primul rând datorită așezării amvonului deasupra ușilor împărătești.
(Trinitas)