Lungu a propus ca viitoarea regiune care include Suceava să se numească „Moldova-Bucovina”

Regiunea din care va face parte judeţul Suceava ar putea purta numele de „Moldova-Bucovina”, conform propunerii făcute ieri de către primarul municipiului reşedinţă de judeţ, Ion Lungu.

Edilul sucevean a participat joi, la Iaşi, la o dezbatere privind regionalizarea, la care a fost prezent şi ministrul Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea.

„Am propus ca, indiferent unde ar fi capitala regiunii care se va înfiinţa pe structura actualei Regiuni de dezvoltare Nord-Est, aceasta să includă în nume brandul Bucovina. Mai exact, propunerea mea a fost ca regiunea să se numească Moldova-Bucovina, nume care le-a plăcut celor din comisie, care au promis că vor ţine cont de această variantă”, a declarat Ion Lungu.

Şeful municipalităţii sucevene a explicat că, deşi şansele ca Suceava să devină capitală de regiune sunt mici, mai ales că sondajele făcute în judeţele Moldovei indică Iaşul pe primul loc în preferinţele populaţiei, la o distanţă mare de voturile acordate Sucevei, aşa cum şi datele statistice plasează tot Iaşul pe primul loc, o oarecare compensare ar putea fi obţinută dacă titulatura de Bucovina ar face parte din numele regiunii.

„<Bucovina> este deja un brand cunoscut şi peste hotare, este deja un nume cunoscut nu doar turiştilor, ci şi potenţialilor investitori, iar prin introducerea sa în numele regiunii zona noastră are numai de câştigat>>, a adăugat Lungu.

Propunerea sa este în acord cu cea a  ministrului Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea, care a apreciat că viitoarele regiuni ar trebui să aibă nume proprii, nu să fie identificate ca indicaţii geografice (Nord-Est, Sud-Vest, etc.).

În cadrul întrunirii a fost prezentat un document elaborat de un grup de lucru privind regionalizarea şi care propune înfiinţarea a opt regiuni pe structura actualelor regiuni de dezvoltare.

Potrivit ministrului Dezvoltării Regionale, în urma regionalizării, reședințele de județ vor deveni poli de dezvoltare zonală şi vor avea fonduri pentru regenerare urbană. În același timp, zonele rurale vor fi stimulate să se asocieze acestor orașe, astfel încât sistemul administrativ românesc „să fie ca o plasă” şi să poată contribui la dezvoltarea regiunilor.

Vicepremierul a subliniat faptul că nu vor exista guverne regionale şi că regionalizarea nu prevede federalizarea. „Trebuie să ne obișnuim să folosim două termene, reședința regiunii şi nu capitala regiunii, pentru că nu înființăm state şi, respectiv, al doilea termen, cel de președinte al regiunii, şi nu guvernator. Nu vom avea guverne regionale, ci structuri administrative”, a mai spus Dragnea.