Poșta Română va intra, în următoarele luni, într-un proces de restructurare care va implica desființarea a 7 sucursale, 146 de posturi de conducere și 454 subunități, proces care va genera economii anuale de până la 50 milioane de lei, a declarat vineri ministrul de resort Valerian Vreme.
„La Poșta Română va avea loc una dintre cele mai mari restructurări din istoria operatorului, atât din punct de vedere funcțional, cât și structural. În baza unei analize care a avut loc în ultimele șase luni, restructurarea urmărește dezvoltarea unei forțe de vânzări foarte puternice în cadrul operatorului”, a afirmat, vineri, într-o conferință, ministrul Comunicațiilor.
Potrivit acestuia, reducerea numărului de sucursale de la 11 la 4 va reduce birocrația și va aduce economii 110.000 lei/lună.
„Pentru luarea unei decizii, au fost situații când un document a fost semnat de 27 de persoane. Nu poți să fi eficient într-o astfel de structură. Ca efect al restructurării, deciziile se vor lua într-un singur loc, procedurile vor fi mai simple și vom elimina verigile slabe care generează costuri”, a spus Vreme.
O altă componentă a restructurării va implica desființarea și închiderea unui număr de 402 de subunități poștale, 47 de oficii poștale rurale mecanizate și 5 colective poștă rurală mecanizată.
„Simulările pe care le-am realizat arată că Poșta Română va obține economii anuale de până la 50 milioane de lei. Aceste restructurări nu vor afecta veniturile Poștei, pentru că structura de bază a operatorului nu va fi afectată. Trebuie să pregătim Poșta Română pentru 1 ianuarie 2013, când piața serviciilor poștale va fi liberalizată. Va fi un moment al adevărului pentru operatorul național”, a spus ministrul Comunicațiilor.
Compania Națională Poșta Română (CNPR) este cel mai mare operator de profil și dispune de o rețea teritorială de aproximativ 7.100 de oficii poștale, din care 1.200 sunt informatizate, iar mai mult de 580 dintre acestea sunt incluse într-o rețea virtuală privată (VPN).
Operatorul are circa 34.200 de salariați, din care peste 11.000 sunt factori poștali.
Actuala structură a operatorului include 11 sucursale, respectiv Servicii Integrate, Servicii Financiare, Fabrica de Timbre, Muzeul Național Filatelic, Poșta Rapidă, Transport, IT&C, Imobiliară, Rețea Poștală, Servicii Poștale și Centrul de Perfecționare.
După aprobarea proiectului de act normativ prin care se va modifica Strategia de restructurare și modernizare a operatorului, CNPR va avea doar patru sucursale, și anume Servicii Integrate, Servicii Financiare, Fabrica de Timbre și Muzeul Național Filatelic.
„După aprobarea proiectului de act normativ, pe care sper că îl voi prezenta în Guvern săptămâna viitoare, restructurarea va intra în linie dreaptă și în următoarele luni se va încheia”, a spus Vreme.
El a adăugat că modificarea Strategia de restructurare și modernizare a operatorului prevede și înființarea unui broker în asigurări – Asigurări Poșta Română și a unei bănci – Banca Poșta Română, care va fi una de operațiuni.
„În Europa, operatorii poștali naționali desfășoară activități de brokeraj și servicii bancare. Personalul Poștei Române are capacitatea să desfășoare activități de brokeraj. În privința băncii, reprezentanții Băncii Naționale au apreciat pozitiv inițiativa, într-un cadru informal. Estimez că societatea de brokeraj în asigurări va deveni funcțională în 2-3 luni, iar banca în 12 luni”, a afirmat Vreme.
Proiectul de act normativ prevede ca operatorul poștal să fie acționar unic la cele două entități. Potrivit legislației, Banca Națională a României solicită la înființarea unei instituții de credit un capital social minim de 37 milioane de lei. În cazul brokerilor, capitalul minim solicitat este de 25.000 de lei.
Ministrul a mai spus că Poșta Română va apela la consultanți acolo unde nu are expertiza necesară punerii în practică a procesului de înfințare a Băncii Poșta Română.
CNPR a anunțat, la începutul lunii mai, că va începe, până la 30 iunie, un proiect pilot de intermediere în domeniul asigurărilor, activitate din care estimează că va obține până la sfârșitul anului venituri de circa șase milioane de lei.
În acest sens, acționarii Poștei au hotărât, în aprilie, modificarea actului constitutiv prin introducerea în obiectul de activitate secundar a codului CAEN 6622 – „activități ale agenților și brokerilor de asigurări (asistență în brokeraj)”. Modificarea actului constitutiv nu a necesitat avizul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), potrivit operatorului.
Printre tipurile de polițe accesibile prin intermediul rețelei poștale se vor număra polițele de răspundere civilă obligatorie (RCA), polițe de asigurare împotriva dezastrelor naturale (PAD), cele facultative de locuință și cele facultative de călătorie, potrivit datelor operatorului remise la solicitarea MEDIAFAX.
În aprilie, conducerea CNPR a anunțat că a inițiat discuții cu patru bănci pentru distribuirea de produse bancare simple prin intermediul rețelei teritoriale, care numără peste 7.000 de oficii poștale, negocierile urmând să se încheie peste 2-3 luni, prin semnarea unui parteneriat cu o bancă de dimensiuni mari.
Proiectul de act normativ mai prevede reorganizarea centrelor regionale de Rețea Poștală din Brașov, București, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești,Timișoara, precum și modificarea denumirii Oficiilor Județene de Rețea Poștală/Oficii de Sector Rețea Poștală în Oficii Județene de Poștă/Oficii Zonale de Sector.
Vreme nu a dat cifre cu privire la numărul salariaților care vor fi afectați de procesul de restructurare, dar a precizat că vor fi și disponibilizări la Poșta Română, mai ales că în unele cazuri norma de încărcare a unui salariat CNPR nu mai corespunde cu realitatea.
La finele lunii mai, directorul general al CNPR, Daniel Neagoe, a declarat pentru MEDIAFAX că restructurarea operatorului va afecta aproximativ 2.000 de salariați, reprezentând 6% din personalul Poștei Române, o parte dintre aceștia urmând să fie disponibilizați.
În urmă cu trei zile, Neagoe a declarat agenției MEDIAFAX că fiecare salariat al Poștei Române va fi trimis, începând cu 1 iunie, în concediu fără plată câte două zile în fiecare lună, până la finele anului, decizie care va afecta peste 34.000 de angajați și va reduce cheltuielile lunare ale operatorului cu 7 milioane de lei.
Vreme a mai spus că nu este normal ca la Poșta Română cheltuielile cu personalul să reprezinte 80% din totalul cheltuielilor operaționale, în timp ce, în mod normal, la o societate de prestări servicii acest indicator se situează până în 35%.
Operatorul are circa 34.200 de salariați, din care peste 11.000 sunt factori poștali.
Numărul de salariați la finele anului a fost prognozat la 32.663.
Conducerea Poștei a bugetat suma de 36 milioane de lei pentru cheltuieli cu plățile compensatorii aferente disponibilizărilor.
Vreme s-a referit și la contractele încheiate de Poșta Română în ultimii zece ani, prin care foștii miniștri ai Comunicațiilor și manageri ai operatorului „au legat cu lanțuri” activitatea CNPR.
„Nu este normal să avem contracte colective de muncă semnate pe 15 ani. Nu găsim astfel de contracte în Europa. În plus, unele clauze din contractul de muncă prevăd ca un director care a fost trecut pe un post inferior să fie remunerat în continuare cu același salariu. De asemenea, mai multe contracte încheiate cu diverși furnizori de servicii, defavorabile Poștei, grevau puternic cheltuielile operaționale ale CNPR. Pe unele le-am suspendat, pe altele le-am reziliat”, a spus ministrul, fără intre în detalii.
Prezent la conferință, Marius Fecioru, secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor, a afirmat că Poșta Română ar fi pierdut aproximativ 500 milioane de euro dacă aceste contracte s-ar fi respectat până la final.
„Practic, clauzele de penalitate incluse în cele aproximativ 20 de contracte pe care le-am suspendat sau reziliat ar fi adus operatorului pierderi de 500 milioane de euro. În prezent, cu unii furnizori ne judecăm”, a spus Fecioru.
Poșta Română este controlată de Ministerul Comunicațiilor, cu o participație de 75%, și Fondul Proprietatea, care deține 25% din capital.
Bugetul CNPR pentru acest an prevede venituri totale de 1,51 miliarde de lei, de la 1,4 miliarde de lei în 2010, și un profit brut de 2,34 milioane de lei.
În 2010, operatorul poștal a avut pierderi de 29 milioane de euro, la o cifră de afaceri de 327 milioane de euro.
