Sistemul de pensii din România va fi afectat negativ, pe termen lung, de numărul redus al contributorilor față de cel al beneficiarilor, gradul scăzut de ocupare în rândul lucrătorilor în vârstă și rata mare de muncă nedeclarată, potrivit Comisiei Europene (CE). „România se confruntă cu provocări majore în ceea ce privește durabilitatea sistemului de pensii, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Este vorba, pe de-o parte, despre problemele de recuperare pe termen scurt, iar pe de altă parte despre problemele datorate, între altele, numărului relativ mic de contributori la sistem în raport cu numărul de beneficiari, ratei scăzute de ocupare, de 41,4%, în rândul lucrătorilor în vârstă, existenței unei rate ridicate de muncă nedeclarată (aproximativ 20-50% din totalul ocupării forței de muncă, în funcție de definițiile utilizate) și resurselor încă insuficiente”, se arată într-un raport al CE.
Comisia menționează că autoritățile de la București au luat măsuri pentru a face față acestor provocări, dând ca exemplu creșterea perioadei minime de cotizație de la 10 la 15 ani, creșterea vârstei minime de pensionare de la 57 la 60 de ani pentru femei și de la 62 la 65 de ani pentru bărbați până în 2014 și măsuri pentru încurajarea ocupării persoanelor în vârstă.
CE afirmă că sistemele de pensionare timpurie adoptate de-a lungul primului deceniu de tranziție au crescut considerabil numărul de pensionari, iar politica de pensionare anticipată, elaborată pentru rezolvarea problemei șomajului în creștere, a avut ca rezultat reducerea vârstei medii de pensionare.
„În consecință, numărul de contributori pentru fiecare pensionar a scăzut de la 3,43 în 1990 la numai 0,79 în 2003, în timp ce procentajul din PIB utilizat pentru cheltuieli cu pensiile a scăzut în aceeași perioadă de la 7,2% la 6,5%”, se spune în raport.
CE amintește că România are o populație îmbătrânită, „fapt ce ridică problema durabilității sistemului” de pensii.
Datele statistice indică pentru România o rată de ocupare inferioară mediei europene (58,8% comparativ cu 65,4% în 2007).
„În cursul ultimei perioade, rata de ocupare a lucrătorilor în vârstă a rămas relativ stabilă (41,4%), inferioară mediei europene (44,7%), cu diferențe mari între bărbați (50,3%) și femei (33,6%), în ciuda creșterii înregistrate de România în ultimii ani. Perioada minimă de cotizație la sistemul de pensii este de 25 de ani pentru femei și 30 de ani pentru bărbați. (…) Un fenomen îngrijorător îl reprezintă persoanele pensionate pe motiv de dizabilitate: acestea sunt în realitate pensionări anticipate (în 2005, această rată a fost anormal de ridicată și a reprezentat aproape 14% din numărul total de persoane pensionate). Obiectivul politicii pensiilor în următorii ani va fi de stabilire a unui sistem viabil din punct de vedere financiar, capabil să ofere pensii adecvate pentru toți”, conform sursei citate.
CE notează că în România au fost introduși, alături de sistemul public, doi piloni de pensii private.
Analiza Comisiei se referă, totodată, la situația sistemelor publice de pensii din celelalte state membre, precum și la efectele crizei financiare asupra pensiilor private. Raportul concluzionează că sistemele europene de pensii private sunt robuste, iar fondurile nu au avut investiții semnificative în active toxice.
