Sf. Mc. Trofim, Savatie și Dorimedont

Trofim și Savatie, doi creștini dreptcredincioși, au venit în Antiohia în timpul sărbătorii zeului Apolo, pe când la Roma era împărat Prob (276-282). Fiind chemați la sărbătoare, au refuzat. Auzind dregătorul Eliodor, îndată a poruncit să fie întemnițați și despărțiți unul de altul. Sfântul Trofim a fost judecat mai întâi și, văzând atâta tărie de credință la un tânăr, dregătorul a poruncit să fie supus la chinuri. A urmat Sfântul Savatie, care, din cauza chinurilor, și-a dat duhul. Rămas singur, Sfântul Trofim a fost trimis să îndure mucenicia în câmpul Sinadelor, din Frigia, la sărbătoarea păgână a Dioscurilor. Aici a întâlnit pe un tânăr creștin, din sfatul cetății, Dorimedont, care pe ascuns cerceta în închisoare creștinii răniți. Dar aflându-se acestea, a fost supus și el la chinuri. Rămânând nevătămat, a fost aruncat împreună cu Trofim la fiarele sălbatice care s-au îmblânzit imediat. În final, le-au fost tăiate capetele cu sabia, socotindu-i vrăjitori. (Sursa: Ziarul Lumina)