Unul dintre cercetătorii care au lucrat la modele matematice pentru analiza bateriilor utilizate în capsula Orion din cadrul misiunii Artemis II, care a pornit în jurul Lunii acum câteva săptămâni, este un profesor originar din Rădăuți, județul Suceava.
Paul Coman este profesor cercetător la University of South Carolina și colaborează în proiecte de cercetare publice cu NASA de peste un deceniu.
A ajuns să contribuie, prin matematică, știința materialelor și cercetare aplicată, la unele dintre cele mai avansate proiecte aerospațiale ale momentului.
Expertiza lui în modelare matematică și comportamentul bateriilor a fost aplicată în domenii variate, de la aerospațial până la industria auto și dispozitive medicale.
A colaborat și cu alte companii mari, precum General Motors, și a contribuit la cercetări privind extinderea duratei de viață a bateriilor pentru stimulatoare cardiace.
Un amplu articol din 25 mai, semnat de Tibi Grecu, în www.pozitivești.ro , spune povestea rădăuțeanului de 40 de ani.
„Prof. Paul Coman a ajuns în Statele Unite ale Americii în 2015. Era doctorand la o universitate din Danemarca (Universitatea Southern Denmark în Sønderborg) și venise la University of South Carolina pentru un semestru ca cercetător invitat.
În America, profesorul coordonator l-a întrebat în ce proiect ar vrea să lucreze. Unul dintre ele era capsula Orion de la NASA, construită să ducă oameni în spațiu. Unul dintre proiectele asociate colaborării implica modelare matematică aplicată sistemelor de baterii pentru aplicații aerospațiale.
<Masteratul din Danemarca mă ajutase mult în modelare matematică. De fapt, toți anii de matematică m-au adus în momentul acela>”, povestește Paul pentru Pozitivești.
Colaborarea cu NASA s-a concretizat în diferite proiecte de cercetare și continuă și în prezent.
În 2018 s-a angajat full-time la University of South Carolina, din Columbia, ca cercetător postdoctoral. Astăzi este profesor cercetător la aceeași universitate, conduce propriul laborator și coordonează studenți și proiecte de cercetare.
- General Motors, stimulatoarele cardiace și bateriile viitorului
Colaborarea cu NASA este cea mai cunoscută parte din munca lui Paul, dar nu este singura, notează www.pozitivești.ro.
A lucrat și cu mai multe firme mari, dar și cu General Motors pe o problemă pe care compania o avea: când apeși frâna unui vehicul electric sau hibrid, se activează un motor regenerativ care încarcă bateria. Motorul funcționează pe curent alternativ. Bateriile, pe curent continuu. Dacă sistemul nu e proiectat corect, curentul alternativ scapă în baterie și nimeni nu știe exact ce îi face pe termen lung.
„E posibil ca aceste efecte să contribuie la îmbătrânirea mai rapidă a bateriilor. E un domeniu care încă se încearcă a fi înțeles.”
Rolul lui Paul a fost să dezvolte modele matematice și simulări pentru a analiza aceste fenomene și comportamentul bateriilor în diferite condiții de funcționare.
A lucrat și cu o companie care produce stimulatoare cardiace. Firma venise cu o nouă generație de baterii pentru stimulatoare și voia să estimeze ce durată de viață vor avea. Până atunci, bateriile se schimbau la fiecare 10 ani, iar pentru asta era nevoie de o nouă operație.
Simulările realizate au sugerat posibilitatea unei durate de viață extinse, în anumite condiții, până la aproximativ 14-15 ani.
Paul Coman lucrează acum la baterii structurale – sisteme care funcționează simultan ca element de structură și ca sursă de energie. Conceptul este studiat de mai mulți ani în cercetarea aerospațială și a materialelor avansate, însă implementarea practică rămâne dificilă. Paul și echipa lui explorează noi metode și materiale care ar putea face aceste sisteme mai eficiente și mai ușor de integrat în aplicații reale.
- „Transformările adevărate nu se întâmplă dintr-odată, ci lent”
După toate experiențele prin care a trecut – de la profesorii mentori din Rădăuți și eșecurile din facultate până la laboratoarele din SUA și colaborările internaționale – Paul spune că astăzi încearcă să dea mai departe studenților lui tot ce a învățat din oamenii, transformările și mediile care l-au format.
Recent, unul dintre studenții lui a fost acceptat la doctorat la Oxford, iar un altul, care era de abia în anul II de facultate, a obținut un grant NASA pentru dezvoltarea unui fuselaj experimental care să funcționeze și ca baterie. Are și studenți care urmează să plece în Suedia în programe de schimb academic și cercetare – un lucru care îi amintește inevitabil de momentul în care profesoara Minea l-a trimis pe el în Italia, experiență care avea să-i schimbe complet direcția vieții. Pentru Paul, astfel de momente au ajuns să aibă o greutate aparte.
„Cred că la un moment dat începi să înțelegi că tot ce ai primit de la profesorii, mentorii și experiențele prin care ai trecut trebuie dat mai departe. Muntele, muzica, filosofia, oamenii pe care i-am întâlnit, eșecurile prin care am trecut, toate m-au schimbat puțin câte puțin. Transformările adevărate nu se întâmplă dintr-odată, ci lent, aproape insesizabil, până când într-o zi îți dai seama că ai devenit alt om.
Am trecut prin medii foarte diferite – unele care m-au ajutat enorm și altele care m-au făcut să înțeleg foarte clar ce nu vreau să reproduc mai departe. Astăzi încerc să construiesc pentru studenții mei un mediu în care să poată pune întrebări, să greșească fără frică și să își găsească direcția. De multe ori, diferența dintre stagnare și evoluție nu ține mereu de inteligență, ci de contextul în care ajungi. Uneori trebuie să treci prin mai multe eșecuri și prin mai multe medii până îl găsești pe cel în care poți cu adevărat să crești.
Cred că asta au făcut și profesorii mei pentru mine, chiar și atunci când nu realizam. Iar acum încerc, la rândul meu, să creez același lucru pentru cei care vin după mine”, a declarat Paul pentru www.pozitivești.ro .
