Senatorii au redus, miercuri, de la 30 de milioane de lei la un milion de lei limita minimă a prejudiciului de la care o faptă poate fi calificată ca având consecințe deosebit de grave, ei dând astfel curs unei cerereri de reexaminare transmisă de președintele Traian Băsescu.
Senatorii au modificat, în acest sens, un proiect de lege de adoptare a Ordonanței de urgență 60/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală și Codului penal.
Băsescu reclamase faptul că, prin modificările aduse ordonanței de urgență, parlamentarii ridicaseră „în mod excesiv” limita prejudiciului, de la 200.000 de lei, cât prevedea ordonanța, la 30 de milioane de lei.
În opinia șefului statului, modificarea ar fi avut efecte „extrem de importante” în ceea ce privește pedeapsa ce urma să fie aplicată, precum și asupra termenului de prescripție.
Senatul a acceptat, de asemenea, să elimine din textul legii prevederea potrivit căreia constituie faptă penală sustragerea, distrugerea sau reținerea unei corespondențe, precum și divulgarea conținutului acesteia, chiar atunci când a fost trimisă deschisă sau a fost deschisă din greșeală.
Senatorii au mai eliminat și prevederea potrivit căreia era pedepsită divulgarea conținutului unei convorbiri sau comunicări interceptate sau înregistrate audio ori video, fără drept, chiar în cazul în care făptuitorul a luat cunoștință de acesta din greșeală sau din întâmplare.
O altă reglementare scoasă din textul legii stabilea că dacă aceste două fapte erau săvârșite de către o persoană în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu depășirea limitelor acestora, pedeapsa ar fi fost închisoarea de la 2 la 7 ani.
Cele două texte au fost eliminate la solicitarea șefului statului care ceruse senatorilor să revină asupra textului trimis spre pomulgare, astfel încât informațiile obținute de jurnaliști cu respectarea deontologiei să nu atragă răspunderea penală a acestora pentru difuzarea lor.
„Trebuie ca legiuitorul să adopte o formulă care să ofere un echilibru între protecția corespondenței, a comunicațiilor și a vieții intime, familiale și private a persoanelor cu dreptul publicului de a avea acces la informații”, arăta șeful statului în cererea de reexaminare.
Potrivit deciziei senatorilor, instanța poate dispune, la propunerea procurorului, interceptarea și înregistrarea convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicare, inclusiv înregistrările ambientale, cele din urmă fiind omise din legea trimisă președintelui.
O altă modificare adoptată de senatori menționează că, în cursul urmăririi penale, apărătorul învinuitului sau inculpatului are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală, cu excepția tehnicilor speciale de interceptare, supraveghere sau investigare.
Senatorii au adoptat, la propunerea Comisiei juridice, un amendament care stabilește că înregistrarea dintre apărător și învinuit sau inculpat poate fi folosită ca mijloc de probă în cazul în care apărătorul a participat la săvârșirea acelei infracțiuni.
La începutul dezbaterilor, reprezentatul Comisiei juridice, senatorul PSD Șerban Nicolae, a precizat că modificările aduse ordonanței au fost operate la Camera Deputaților, după ce la Senat ea nu a întrunit numărul de voturi pentru a fi adoptată.
El a explicat că Senatul nu putea elimina toate modificările aduse ordonanței fără ca respectivele articole să fie precis indicate în cererea de reexaminare.
Pe de altă parte, senatorul a apreciat că a adopta ordonanța în forma în care a fost emisă, așa cum ceruse președintele, ar fi însemnat să fie încălcată o decizie a Curții Constituționale, care a stabilit că respectiva ordonanță conține elemente de neconstituționalitate.
Șerban Nicolae a arătat că cele mai importante cinci proiecte de lege promovate de fostul ministru al Justiției Monica Macovei, printre care și Ordonanța 60, au avut dispoziții declarate neconstituționale. El a dat ca exemplu Ordonanța 3/2005 de modificare a legii privind răspunderea ministerială, pachetul de legi privind reforma în justiție și modificările aduse, prin Ordonanța 16/2006, la Legea CNSAS.
„Aș întreba și eu câte proiecte de lege declarate neconstituționale trebuie să promoveze un ministru al Justiției ca să se considere că a comis un abuz”, a spus senatorul social-democrat.
El a subliniat că la Comisia juridică nu s-a dat în niciun fel o conotație politică la dezbaterea ordonanței și nici la cea a cererii de reexaminare. „Circa 80% din observațiile președintelui au fost însușite de membrii comisiei și au fost operate modificările necesare”, a arătat el, precizând că membrii comisiei nu au intrat în „zonele care sunt declarate neconstituționale sau care intră în conflict cu norme din Convenția Europeană a Drepturilor Omului”.
Șerban Nicolae a respins afirmațiile potrivit cărora ziariștii ar fi fost vizați prin modificările la Codul Penal și că perchezițiile nu se mai pot face „decât cu înștiințarea prealabilă a persoanei percheziționate”, senatorul calificându-le drept „baloane media”.
„N-aș reitera ideea cu tonomatele, dar am constatat că, în fapt, nu era vorba în niciun caz de modificări care să împiedice procurorii să efectueze percheziții (…) și nu există normă care să incrimineze în mod distinct sau mai sever pe ziariști pentru dezvăluirea unor informații confidențiale cu care intră în contact”, a spus el.
