Liderul „Cartel Alfa” Bogdan Hossu a declarat, vineri, că dacă Guvernul vrea să respecte termenul limită la care s-a angajat la negocierile cu FMI privind legea salarizării unice, singura formă ca această lege să iasă din Parlament în timp util este asumarea răspunderii Guvernului. Guvernul s-a angajat în negocierile cu Fondul Monetar Internațional să finalizeze legea salarizării unice până la 1 octombrie.
Bogdan Hossu a precizat însă, vineri, că acest lucru se poate face doar pe baza unei consensualități minimale cu partenerii sociali, întrucât, dacă diferențele de opinie ar fi foarte mari, s-ar ajunge la conflict, deci la proteste.
Legea de salarizare unitară în sectorul bugetar va fi finalizată și aplicată în pofida presiunilor deja exercitate de către sistemul bugetarilor privilegiați, a declarat, joi, premierul Emil Boc
„Eu voi fi garantul că această lege se va aplica și că se va face. Știu că există deja presiuni din sistem, de la sistemul privilegiat al bugetarilor existenți, ca această lege să nu se facă, dar vă asigur, cât timp voi fi prim-ministru nu voi accepta ca această lege să nu meargă până la capăt și să pună ordine în sistemul salarizării bugetarilor”, a spus Boc, la postul public de radio.
Guvernul nu exclude posibilitatea de a-și asuma răspunderea politică în fața Parlamentului pentru legea privind salarizarea unitară în sistemul bugetar, a anunțat premierul Emil Boc El a arătat că procedura asumării răspunderii va reduce din timpul aferent aplicării legii, dar că decizia în acest sens trebuie luată la nivelul Coaliției.
Guvernul a aprobat, miercuri, principiile generale ale legii privind salarizarea unitară în sistemul bugetar, hotărând ca proiectul de lege să fie finalizat până la sfârșitul lunii iunie și să fie aplicat într-un interval de trei ani.
În discuțiile privind sistemul unic de salarizare s-a propus ca acesta să fie construit pe mai multe funcții care vor deveni repere de ierarhizare, precum medicul primar, profesorul cu grad I de liceu și vechime de 6-10 ani și referentul superior, ca limite maxime și minime de remunerare, posturi ce vor fi echivalate cu funcții din alte domenii.
Criteriile luate în considerare la stabilirea ierarhiei funcțiilor în vederea echivalării acestora între diferite domenii au fost nivelul de studii și competențe, importanța socială a muncii, complexitatea și diversitatea activităților, responsabilitatea și impactul deciziilor, expunerea la factori de risc, incompatibilitățile și conflictele de interese, dificultatea activităților specifice, sfera de relații – interacțiunea cu factorii externi, condițiile de acceptare pe post.
Sindicatele au reclamat că reprezentanții Ministerelor Justiției, Administrației și Internelor și Afacerilor Externe nu doresc să intre într-o grilă unică de salarizare și susțin menținerea sistemelor proprii.
