Geoană: Tentația băncilor de repatriere a capitalurilor trebuie inhibată prin dialog

Președintele Senatului, liderul PSD, Mircea Geoană, a declarat, miercuri, la Forum Invest, că tentația de repatriere a capitalului din băncile din România trebuie inhibată prin dialog, el subliniind că nu crede în „versiunile haiducești” de abordare a relației cu acestea. „Va trebui să găsim o formulă prin care să putem să determinăm, printr-un dialog uneori poate ceva mai tranșant cu băncile comerciale din România, repornirea creditării. Cred că această tetație de a repatria capitalul din băncile românești ar trebui inhibată printr-un dialog, în primul rând, și apoi să încercăm repornirea creditării pentru economia reală. Nu cred în versiuni mult prea haiducești”, a spus Geoană.
Întrebat cum comentează introducerea taxei „Robin Hood”, președintele PSD a precizat că aceasta reprezintă un „instrument de ultim resort”. „Dacă se ajunge acolo, însemnă că ești în stare de răboi cu sistemul bancar din România. Nu suntem în stare de război, ci într-o stare de colaborare”, a spus Geoană.
El a arătat că trebuie încurajată repornirea creditării și descurajată repatrierea de profit. „Cred că varianta haiducească este ultima soluție și, de obicei, nici nu prea dă rezultate”,a adăugat Geoană.
Președintele Senatului a apreciat că fenomentul cel mai grav este reprezentat de o plecare masivă a capitalului străin din Europa Centrala și de Răsărit.
„Au plecat fonduri de investiții – e adevarat multe specualtive, în jur de 230 miliarde de Euro din această zonă, ceea ce e o suma mare. Din punct de vedere al băncilor comerciale, am avut o înțelegere parafată la Viena și reconfirmată ieri (marți, n.r.) la Bruxelles – aceea că vor ține liniile de creditare deschise în Europa Centrală și de Rărăsit, inclusiv în Romania”, a spus Geoană.
El a menționat că problema cea mai serioasă nu este tentația de repatriere a capitalul din băncile străine, ci prudneța extremă pe care băncile din România o au față de creditarea unor proiecte din economia reală, la care se adaugă și dobânda foarte mare, care inhibă.
„Aici discutăm între oameni serioși si nu vreau să plec de la premisa de rea-credință din partea unor bănci. În acest moment trebuie să solicităm atât BNR cât și acestor bănci îndeplinirea obligațiilor pe care și le-au asumat atunci când România s-a împrumutat cu 13 miliarde de euro pentru a le ajuta să-și reporneasca creditarea. În același timp, în discuția pe care au avut-o cu Banca Centrală, reducerea rezervelor minime obligatorii, graduală, este condiționată de nerepatrierea acestor fluxuri financiare”, a explicat Geoană.
„Este clar că și BNR, atât timp cât se respectă înțelegerea, va continua să scadă rezerva minimă obligatorie. În estimarea noastră aceasta înseamnă eliberarea a cam 800 milioane euro prin scădererea rezervei minime obligatorii a BNR, care reținea până la 40% din banii băncilor străine. Sper sa nu fie nevoie de constrangere și fac un apel la dialog”, a adăugat Geoană.
Întrebat ce s-a dicutat marți seara cu guvernatorul Isărescu, Geoană a precizat că au fost găzduiți de principesa Margareta și prințul Duda, la o masă informală.
„Am discutat ceva mai relaxat despre situația economică, iar el (Isărescu, n.r.) a spus ca România a traversat destul de bine această ajustare destul de brutală din punctul de vedere al deficitului extern”, a spus Geoană.
La sfârșitul lunii martie, FMI a obținut acorduri scrise de la nouă bănci-mamă ale principalelor instituții de credit din România, invitate la Viena, care s-au angajat să mențină finanțările acordate la nivelul de la finele lunii februarie și să garanteze participarea cu capital suplimentar pentru susținerea subsidiarelor locale.
Băncile participante sunt Erste Group, Volksbank, Raiffeisen International, Societe Generale, UniCredit, EFG Eurobank, National Bank of Greece, Alpha Bank și Piraeus.
Premierul Emil Boc a declarat, într-un interviu acordat, marți, postului public de radio, că Guvernul va introduce măsuri dure, precum supraimpozitarea profiturilor obținute de băncile străine, dacă băncile străine prezente în România nu își vor menține liniile de finanțare în țară și vor încălca astfel înțelegerea convenită la Viena în luna martie.
Ulterior, șeful Executivului a revenit, precizând că evocarea posibilității supraimpozitării profiturilor obținute de băncile străine a reprezentat doar un semnal că Executivul este preocupat ca banii să rămână în economia românească și că Guvernul contează pe parteneriatul încheiat în acest sens cu băncile.