Reprezentanții FSLI consideră că finanțarea slabă a sistemului educațional este principala cauză a necorelării între ceea ce produce școala românească și cererea de pe piața muncii, fiind nevoie de un accent mai mare pe învățământul tehnic, care pierde elevi în ultimii ani.
Președintele Federației Sindicatelor Libere în Înățământ (FSLI), Simion Hancescu, a declarat, luni, în cadrul unei dezbaterii „Învățământul din România versus piața muncii”; „Soluții pentru corelarea celor două domenii pentru ieșirea din impasul economic”, că există o neconcordanță în ceea ce produce școala și cererile de pe piața muncii, că există o problemă cu forța de muncă, că în ultimii 20 de ani nu s-a făcut o analiză care să identifice cauzele, să găsească măsuri la această problemă.
În opinia FSLI, o cauză a acestei probleme o reprezintă programele școlare care pun accent pe pregătirea teoretică și mai puțin pe cea practică.
În condițiile adoptării strategiei Europa 2020, învățământul profesional și tehnic trebuie să joacă un rol hotărâtor în dezvoltarea unei societăți informaționale bazate pe comunicare și înțelegerea fiecărui participant la acest proces.
Conform datelor din anuarul statistic al României 2010, se remacă o scădere în ultimii ani a numărului de absolvenți de învățământ profesional și de ucenici, precum și de învățământ postliceal și de maeștrii. Totodată apar diferențe foarte mari între pregătirea persoanelor care își caută de muncă și cerințele angajatorilor, spune Hăncescu.
Liderul FSLI subliniază faptul că în România au fost deființate școlile profesionale și inventate școlile de artă și meserii care au fost „un eșec”, pentru că aveau o aparatură foarte veche, România fiind „ruptă” de o economie reală de viață.
Hăncescu precizează că principala cauză a acestei probleme este finanțarea. „Toate guvernele au gândit eronat că educația este un domeniu neproductiv și astfel am ajuns în impas”, a explicat Hăncescu.
Reprezentantul FSLI consideră că o altă problemă este legată de orientarea școlară pentru că foarte mulți părinți își îndreaptă copii spre licee teoretice fără a ține cont de dorințele și aptitudinile lor.
„Variația opțiunilor elevilor pentru liceul teoretic are la bază o motivație care confirmă slaba informare a elevilor și a părinților despre oportunităților sistemului de învățământ postgimnazial, indiferent de filiera aleasă. Astfel, părinții și elevii aleg liceul teoretic pentru că le oferă posibilitatea studiilor universitare și le asigură un nivel de educație ridicat, necunoscând faptul că și filiera tehnologică asigură aceleași oportunități de formare și specializate până la nivel universitar, postuniversitar”, a spus Hăncescu.
Potrivit unui studiu realizat în anul școlar 2010-2011, 67,35 la sută din părinți optează pentru o anumită filieră ținând cont de aptitudinile copilului care nu sunt stabilite profesionist prin consilierea și orientarea profesională deoarce numai 7,85 la sută din părinți țin cont de părerea profesorului consilier școlar în alegerea opțiunii.
„Concluzia acestei stări de fapt este aceea că elevii urmează o formă de învățământ fără să ia în considerare finalizarea ei cu beneficii personale, în planul realizării inserției profesionale adecvate pe piața muncii”, a spus Hăncescu.
Reprezentanții Asociației Naționale a Organizațiilor Studențești din România care spun că există o problemă asemănătoare și în învățământul universitar pentru că nimeni nu se implică. „Bugetul educației pe 2012 este o batjocură, e ceva jenant”, spun reprezentanții ANOSR.
Aceștia consideră că elevii înainte de a da la o facultate trebuie sfătuiți pentru că mulți dintre ei își dau seama în primul an că nu este facultatea pe care o doresc.
Pe de altă parte, ANOSR precizează că se vorbește despre o satisfacere a cererii pieței muncii din România, dar în România nu există o piață a muncii și că trebuie să ne orientăm înspre o piață a muncii europeană, să atragem studenți străini în România și forță de muncă străină la noi în țară.
Totodată, președinta ANOFM, Elvira Rodica Andronescu, spune că prioritățile agenției în 2012 sunt orientate spre creșterea gradului de ocupare în rândul tinerilor, creșterea gradului de mobilizare pe piața muncii, consiliere, informare și mediere.
„ANOFM este deschisă la un dialog cu patronatele și sindicatele pentru a face față provocărilor existente, ca de exemplu completările la Legea ucenicei. Trebuie identificați viitori beneficiari ai acestei legi”, a spus Andronescu.
