Doar 12 universități ar putea primi dreptul de a organiza doctorat, începând din anul academic 2011-2012, după clasificarea instituțiilor de învățământ superior, potrivit unor surse oficiale.
„Este vorba despre cele mai performante universități. Doar acestea vor putea organiza doctorat. Numărul acestora este mic, probabil 12 instituții de învățământ superior vor fi acreditate pentru studii doctorale”, au precizat sursele citate.
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (MECTS) a terminat evaluarea universităților și a anunțat că premiază instituțiile care acceptă fuziunea. Raportul privind evaluarea a fost prezentat experților Asociației Europene a Universităților, „probabil cea mai respectată voce la nivel european”, după cum afirmă autoritățile.
Totodată, conducerea MECTS a făcut precizarea că doctoratele aflate în derulare vor continua pînă la finalizarea ciclului de pregătire, chiar dacă universitatea va pierde din august dreptul de a mai organiza alte doctorate.
Mai mult, conducătorii de doctorate de la instituții de învățământ superior, care nu figurează printre cele 12 universități, vor putea să conducă acest tip de pregătire postuniversitară, dacă universitatea lor creează un consorțiu cu alte instituții acreditate pentru studii doctorale.
Pentru luna septembrie vor fi scoase la concurs 3.500 de locuri la doctorat.
Universitățile se clasifică din această vară în trei categorii: universități centrate pe educație – care fac numai pregătire de licență, universități de educație și cercetare științifică și universități de educație și creație artistică – care fac licență și masterat și universități de cercetare avansată și educație – care fac licență, masterat și doctorat. Odată cu clasificarea universităților începe și ierarhizarea programelor de studii, dar acest proces ar putea dura însă până în 2014.
Funeriu: În mediul european domnește neîncrederea față de ceea ce se întâmplă în mediul academic românesc
„Legea educației cere experți internaționali la clasificarea universităților pentru că în mediul universitar românesc domnește neîncrederea. Iar în mediul european domnește neîncrederea față de ceea ce se întâmplă în mediul academic românesc. Nu degeaba au fost scandaluri legate de diplome, acordate mai mult sau mai puțin corect (…). Pentru a ridica aceste suspiciuni, pentru a stabili un «moment zero» – un moment în care precizăm unde suntem noi astăzi – am decis să fim asistați de această organizație europeană”, spunea, în luna martie, ministrul Educației, Daniel Funeriu.
MECTS și Asociația Europeană a Universităților (EUA) au lansat în dezbatere publică, în 25 martie, Metodologia de evaluare pentru clasificarea universităților și ierarhizarea programelor de studii, în conformitate cu articolul 193, din Legea Educației Naționale.
În legătură cu necesitatea clasificării universităților din România, ministru Daniel Petru Funeriu spunea în martie că „vor fi câștigători toți cei care înțeleg ireversibilitatea alinierii la standardele europene și îndrăznesc să spun că prezența EUA astăzi, aici, demonstrează acest lucru. Nu cred că vreo universitate din România ar avea ceva de câștigat dacă s-ar exclude din acest proces ireversibil. Schimbarea se face împreună și mulțumesc rectorilor și organizațiilor studențești care sprijină acest demers. Până acum, numărul de doctorate stătea în stiloul ministrului, care aproba un număr de granturi pe an. De acum înainte va fi vorba de o competiție între conducătorii de doctorate, un concurs de proiecte științifice, și nu am motive să mă îndoiesc că vor câștiga cei mai buni. Va fi scos arbitrariul din ecuație”, afirma Funeriu.
La rândul său, președintele Comisiei prezidențiale pentru Educație, prof. univ.Mircea Miclea spune că această clasificare înseamnă că „punem o oglindă în fața universităților să se vadă cum sunt, iar imaginea aceasta o arătăm și publicului larg, ca să știe și el cum arată facultățile”.
Va dispărea „fabrica de diplome”?
„Ierarhizarea înseamnă că programele din același domeniu, livrate de toate universitățile din țară (programele de studiu în medicină sau jurnalistică, de pildă), sunt grupate valoric, în funcție de câteva criterii: calitatea predării, calitatea cercetării și calitatea serviciilor oferite studenților și calitatea implicării lor în mediul socio-economic. Acest ranking sau grupare valorică are următoarele efecte pozitive: permite alocarea banilor publici în funcție de performanță. De pildă, acum o universitate de medicină din țară are procentul de reușită la rezidențiat al studenților de 3%; o altă, de 70% , însă, întrucât ambele erau de medicină și de stat, ambele primeau aceeași sumă per student echivalent în finanțarea de bază. Ceea ce nu e corect: înseamnă că nu premiezi calitatea și că risipești banul public. Apoi, studenții și viitorii studenți sunt informați despre calitatea programelor de studii și vor decide mai în cunoștință de cauză unde vor să învețe carte. De asemenea, angajatorii pot lua informația despre performanța programului de studii ca să vadă unde au mai mari șanse să găsească absolvenți mai buni; fiecare universitate poate decide ce programe merită să mai țină și ce programe nu sunt de calitate, deci ar trebui închise sau, dacă nu, să remedieze situația lor”, a adăugat Miclea.
Autoritățile consideră că prin clasificarea universităților va dispărea „fabrica de diplome”.
„Masteratele și doctoratele nu sunt ale universităților, sunt ale studenților. Problema este că sunt studenți la astfel de programe care primesc o diplomă de master sau de doctor fără nicio acoperire în competențe. Cu alte cuvinte, o generație întreagă de studenți, cu astfel de diplome, a fost nenorocită. Acest lucru trebuia să înceteze, și va înceta odată cu noua clasificare”, a explicat, pentru MEDIAFAX, profesorul Miclea.
El a mai spus că acest pas înseamnă că statul nu va mai finanța programele de studiu care nu au acoperire în calitate. „Dacă din această evaluare reiese că o universitate nu poate merge decât până la nivel de licență, statul nu va mai susține programele superioare. Nu va mai da cifră de școlarizare pentru masterat sau doctorat”, a adăugat profesorul universitar.
