Direcția Națională Anticorupție (DNA) precizează, miercuri, că dosarul privindu-l pe fostul ministru al Economiei Codruț Șereș este intrumentat de către DIICOT, respingând astfel criticile aduse procurorilor anticorupție de către unii parlamentari în legătură cu acest caz. „Ca urmare a unor declarații publice făcute în cursul zilei de 26 august 2008 de unii membri ai Parlamentului care au ridicat o serie de obiecții și au formulat critici la adresa Direcției Naționale Anticorupție în legătură cu instrumentarea celor două dosare pentru care Senatul a decis să ceară urmărirea penală împotriva fostului ministru al Economiei și Comerțului, Ioan Codruț Șereș”, Biroul de presă al DNA precizează, într-un comunicat, faptul că niciunul dintre aceste dosare nu este instrumentat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție.
Ambele dosare se află pe rolul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).
DNA arată că numai dosarul în care Senatul a decis să ceară urmărirea penală împotriva ministrului Muncii Familiei și Egalității de Șanse, Nicolae Paul Anton Păcuraru, este instrumentat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție.
În 24 septembrie 2007, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Codruța Kovesi, a solicitat, în două cauze, președintelui României învestirea Comisiei Speciale pentru analiza sesizărilor cu privire la săvârșirea unei infracțiuni în exercițiul funcțiunii de către membrii Guvernului, referitor la Șereș Ioan Codruț, fost Ministru al Economiei și Comerțului.
În primul dosar, numărul 147/D/P/2007, al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), se efectuează cercetări față de Zsolt Nagy și Șereș Ioan Codruț sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trădare prin transmitere de secrete și constituirea unui grup infracțional organizat care acționează în mod coordonat în scopul divulgării secretului economic.
La data de 5 decembrie 2006, procurorul general a adresat o cerere similară, dar Comisia special instituită s-a desesizat întrucât Șereș Ioan Codruț nu mai avea calitatea de ministru. Prin Decizia 665 din 5 iulie 2007 a Curții Constituționale s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 23 alin. 2 și 3 din Legea 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, motiv pentru care procedura specială de cercetare a miniștrilor care au comis infracțiuni în exercițiul funcției lor se aplică și foștilor membri ai Guvernului.
În cel de-al doilea dosar, numărul151/D/P/2005 al DIICOT se efectuează cercetări privind săvârșirea infracțiunilor de subminare a economiei naționale și sprijinire a unei grupări infracționale, de către Șereș Ioan Codruț, în cauză fiind dispusă începerea urmăririi penale față de mai multe persoane cu rol decizional în cadrul SC Hidroelectrica SA, procurorul general solicitând și-n această cauză aviz de cercetare.
În ceea ce-l privește pe Codruț Șereș, fostul ministru al Economiei și Comerțului din partea Partidului Conservator, Parchetul instanței supreme a început urmărirea penală în decembrie 2006, însă modificările legislative din 2007 i-au determinat pe procurori să sesizeze din nou Președinția în acest caz.
Avizul în cazul Șereș a fost cerut, inițial, în contextul dosarului în care procurorii DIICOT au dispus începerea urmăririi penale față de Stamen Stanchev – consultant internațional, Mihai Dorinel Mucea – adjunct al șefului Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI) din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului și Mihai Radu Donciu – consilier al Ministrului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, cu responsabilități pe linia privatizării agenților economici în subordinea ministrului.
Șereș a fost interceptat de SRI în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta și Stamen Stanchev, precum și aranjamentele privind privatizările Electrica Muntenia, Hidroelectrica, Romaero, Avioane Craiova, Romtelecom, Poșta Română.
În 21 decembrie 2006, Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție anunța că fostul ministru era învinuit de sprijinirea unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional și de trădare prin transmitere de secrete.
În acest caz, procurorii Parchetului instanței supreme au dispus, în 3 aprilie, începerea urmăririi penale față de Codruț Sereș și față de alte opt persoane. Fostul ministru este acuzat de favorizarea infractorului și sprijinire a unei activități infracționale.
Codruț Șereș este acuzat de procurori că ar fi ascuns activitățile ilegale ale conducerii SC Hidroelectrica SA, că nu ar fi sesizat autoritățile referitor la aceste fapte și că nu ar fi luat măsurile impuse de funcția de ministru al Economiei.
Prin aceste activități, Șereș ar fi periclitat Sistemul Energetic Național și, în consecință, ar fi subminat economia națională, susțin procurorii.
Tot în 24 septembrie 2007, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, Daniel Morar, l-a sesizat pe președintele României pentru ca acesta să ceară urmărirea penală față de Nicolae Paul Anton Păcuraru, ministrul Muncii Familiei și Egalității de Șanse, pentru luare de mită în dosarul nr. 239/P/2007.
Ministrul Muncii, Paul Păcuraru, ar fi fost înregistrat când l-a rugat pe liderul PNL Gorj, Ilie Morega, să intervină la directorii Societății Naționale a Lignitului Oltenia și ai complexurilor Turceni și Rovinari pentru ca societatea fiului său, Intratest, să obțină contracte, potrivit procurorilor anticorupție.
Ministrul Păcuraru preciza că într-o convorbire cu fiul său liderul liberal din Gorj s-ar fi oferit să-l ajute pe acesta în legătură cu un contract. Fiul ministrului, Mihnea Păcuraru, ar fi refuzat politicos oferta, anunțându-l pe Morega că respectivul contract a fost câștigat deja la licitație. Păcuraru a refuzat să dezvăluie valoarea contractelor obținute în Gorj de firma fiului său, precizând că singurii bani încasați au fost pentru „școlarizarea a 45 de persoane”.
Potrivit lui Păcuraru, unele dintre cursurile atribuite prin licitații „absolut corecte” fiului său nici nu s-ar mai fi ținut, fiind amânate din cauza suspiciunilor de corupție.
