Biroul Permanent al Senatului a hotărât, luni, urgentarea dezbaterii proiectelor de modificare a Legii privind statutul magistraților în sensul ca propunerile de numire în funcții de conducere a procurorilor și judecătorilor să fie făcute de către Consiliul Superior al Magistraturii.
Președintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, a precizat că, la propunerea senatorului PC Gavrilă Vasilescu, conducerea Senatului a decis ca rapoartele la cele trei inițiative legislative să fie întocmite de Comisia jurdică până cel târziu în data de 10 septembrie.
„Biroul Permanent a fost de acord cu urgentarea dezbaterii proiectului de lege privind statutul magistraților, în vederea punerii de acord a prevederii din Constituție cu ceea ce se întâmplă în practică, respectiv, în cazul procurorilor și judecătorilor, cu excepția stagiarilor, propunerile pe funcții să se facă, în exclusivitate, de către Consiliul Superior al Magistraturii”, a spus Văcăroiu.
Gavrilă Vasilescu a precizat, pentru MEDIAFAX, că modificarea Legii privind statutul magistraților este propusă printr-un număr de trei inițiative aflate în circuitul legislativ al Senatului – una propusă de senatorul PC, una semnată de senatorul UDMR Gyorgy Frunda și una propusă de senatorul PRM Gheorghe Funar.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) apreciază că este necesară modificarea Legii privind Statutul judecătorilor și al procurorilor astfel încât CSM să propună președintelui numirea în funcție a procurorului general, a șefilor DNA și DIICOT, precum și a adjuncților acestora.
„Consiliul Superior al Magistraturii apreciază interesul pe care politicienii români îl manifestă pentru revenirea la ordinea constituțională, în sensul restabilirii în sarcina CSM a obligației de a face propuneri președintelui României în vederea numirii în funcție a Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctului și adjunctul acestuia, procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și a procurorului șef al DIICOT și adjuncții acestora”, se arată într-un comunicat al CSM remis, miercuri, agenției MEDIAFAX.
Totodată, Consiliul Superior al Magistraturii arată că este singura instituție abilitată de Constituția României să se ocupe de cariera profesională a magistraților, astfel încât atribuirea în sarcina ministrului Justiției a obligației de a face propuneri ce țin de cariera celor mai importante funcții de conducere din cadrul Ministerului Public reprezintă „un amestec al puterii executive în puterea judecătorească și o înlăturare a principiului separației puterilor în stat”.
Modificările legislative care au intervenit după adoptarea Legii privind statutul magistraților (Legea nr. 303 din 28 iunie 2004) au atribuit ministrului Justiției dreptul de a face propuneri de numire în aceste funcții de conducere, acordând secției pentru procurori doar dreptul de a da aviz.
Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ propunerea de modificare a Legii privind Statutul judecătorilor și procurorilor prin Legea nr. 247/2005 pe aspectele care priveau justiția, deoarece modificările propuse și, ulterior, adoptate prin asumarea răspunderii de către Guvern contraveneau Constituției și principiilor fundamentale de funcționare a justiției potrivit normelor europene.
Totodată, Consiliul Superior al Magistraturii consideră că revenirea la dispozițiile inițiale, agreate în anul 2004 de Uniunea Europeană și care au determinat închiderea capitolului 24 – Justiție și afaceri interne, reprezintă „o restabilire a principiilor de funcționare corectă a justiției într-un stat de drept”.
