Mai multe state bogate din UE, între care Franța și Olanda, vor scăderea fondurilor de 2,9 miliarde de euro pe care CE ar trebui să le suporte după reducerea, de la 15% la 5%, a cofinanțării din partea României și altor cinci state membre a proiectelor finanțate de UE.
Mai multe țări vor diminuarea fondurilor CE pentru reducerea cofinanțării a 6 state,inclusiv România
CE a anunțat, la începutul lunii august, că planul de accelerare a plății de subvenții europene ar conduce la economii de 2,9 miliarde de euro pentru Grecia, Portugalia, Irlanda, Letonia, România și Ungaria, țări care au fost nevoite să apeleze la ajutor financiar extern din cauza crizei. Economiile pentru România pot ajunge la 714 milioane de euro, a anunțat atunci executivul comunitar.
Fondurile de 2,9 miliarde de euro ar fi suportate de CE.
Suma poate fi însă redusă cu cel puțin jumătate, după ce mai mulți contributori neți la bugetul UE, între care Franța, Marea Britanie, Olanda și țările nordice, și-au exprimat temeri privind impactul planului asupra propriilor finanțe, au declarat surse apropiate situației pentru Financial Times.
Obiecțiile acestor state ar putea „reduce puternic” suma suplimentară alocată de CE, a declarat un diplomat implicat în negocieri.
Temerile unor state se concentrează pe reducerea contribuțiilor guvernelor naționale la proiectele finanțate cu fonduri UE.
„Dacă trebuie să contribui cu 5% din costul unui proiect, atunci banii sunt aproape gratis. Nu ne convine. Guvernele trebuie să contribuie și cu banii lor pentru a arăta că finanțează proiecte bune”, a spus un diplomat.
O opoziție și mai extinsă se formează însă împotriva unei componente a propunerii CE în baza căreia s-ar plăti cea mai mare parte a sumei de 2,9 miliarde de euro, respectiv ca planul să se aplice retroactiv din momentul în care țările respective au început să primească asistență financiară externă, notează Financial Times.
Componenta retrospectivă reprezintă „cel puțin jumătate” din cele 2,9 miliarde de euro, au afirmat doi diplomați implicați în discuții. Aceasta ar însemna restituirea către state a 10% din valoarea proiectelor cofinanțate cu bani europeni pentru care au fost depuse cereri în ultimele câteva luni sau câțiva ani.
Un negociator a afirmat că unele guverne se tem că planul CE, în varianta actuală, ar conduce la creșterea bugetului pentru anul următor. Bugetul UE este asigurat prin contribuții ale statelor membre.
„Vrem să ajutăm Grecia și restul statelor, dar plata retrospectivă este ar putea fi prea mult. Nu este un moment potrivit pentru a cere resurse suplimentare”, a declarat reprezentantul unei țări.
Comisia susține că poate finnața programul din rezerve existente.
Grupuri de experți ai statelor membre încearcă să ajungă la un consens asupra propunerii CE, prin care primele plăți către cele șase state ar putea fi efectuate în ianuarie anul următor.
Oficialii de la Bruxelles încearcă să ajute unele state să acceseze fonduri structurale suplimentare mai rapid și au trimis o echipă de experți la Atena, pentru a ajuta autoritățile elene să identifice proiecte care pot fi derulate cu bani europeni.
Multe state UE au dificultăți în cheltuirea fondurilor europene, care pot ajunge până la 4% din PIB și sunt însoțite de reguli comunitare stricte, notează publicația britanică.
