Cele șapte partide și alianțe politice și cei doi candidați independenți care participă la alegerile europarlamentare intră, de vineri, în campanie electorală, la scrutinul din 7 iunie urmând să fie aleși cei 33 de reprezentanți ai României în PE. Campania începe vineri la ora 0.00 și se va încheia în 6 iunie, la ora 7.00.
Partidele și alianțele politice care aspiră la reprezentarea în PE sunt PDL, PSD+PC, PNL, UDMR, PRM, PNȚCD, Forța Civică. De asemenea, s-au înscris în cursă și doi candidați independenți, Elena Băsescu și Pavel Abraham.
Primii candidați pe lista propusă de PDL sunt Theodor Stolojan, Monica Macovei, Traian Ungureanu, Cristian Preda, Marian Jean Marinescu, Iosif Matula, Sebastian Bodu, Petru Luhan, Rareș Niculescu, Elena Antonescu, Constantin Dimitriu, Dragoș Florin David, Elvira Andronescu.
Lista candidaților PSD este deschisă de Adrian Severin, pe următoarele locuri fiind Rovana Plumb, Ioan Mircea Pașcu, Silvia-Adriana Țicău, Daciana-Octavia Sârbu, Corina Crețu, Victor Boștinaru, George Sabin Cutaș, Cătălin-Sorin Ivan, Ioan Enciu, Vasilica-Viorica Dăncilă, Minodora Cliveti, Aristide Roibu.
PNL îi propune, în fruntea listei, pe Norica Nicolai, Adina Vălean, Renate Weber, Ramona Mănescu, Cristian Bușoi, Ben-Oni Ardelean, Ovidiu Silaghi, Csibi Magor Imre.
Primul loc pe lista candidaților UDMR pentru Parlamentul European este ocupat de Laszlo Tokes (CNMT), el fiind urmat de Iuliu Winkler, Sogor Csaba, Szilagy Zsolt (CNMT).
Lista candidaților PRM este deschisă de Corneliu Vadim Tudor, urmat de George Becali, Claudiu Tănăsescu, Eugen Mihăescu.
Pe lista candidaților PNȚCD apar, în primele locuri, Marian Miluț, Eugen Moisescu, Alecu-Florin Diaconu.
Forța Civică deschide lista de candidați cu Adrian-Ștefan Iurașcu, urmat de Cristian Obrocea.
În campania electorală, candidații și partidele au dreptul să își exprime opiniile prin mitinguri, adunări, marșuri, precum și prin intermediul mass-media.
În unitățile militare, în unitățile de învățământ, în sediile reprezentanțelor diplomatice, precum și în penitenciare acțiunile de campanie electorală de orice fel sunt interzise.
Campania în audiovizual pentru alegerile europarlamentare se va desfășura „pe bani” – similar campaniei pentru alegerea Parlamentului României, din toamna anului trecut. Astfel, candidații la Parlamentul European trebuie să plătească pentru a participa la emisiunile de promovare electorală difuzate de posturile tv și radio private. Radiodifuzorii privați pot difuza contra cost numai producții audiovizuale de promovare electorală, realizate exclusiv de către competitori și la care radiodifuzorii nu pot avea niciun fel de contribuție editorială. În schimb, accesul competitorilor electorali la dezbaterile electorale difuzate de posturile radio-tv private va fi gratuit.
Toate televiziunile și radiourile care vor realiza și difuza emisiuni electorale în campania pentru alegerile europarlamentare trebuie să se supună Deciziei Consiliului Național al Audiovizualului 391 din 26 martie 2009 privind regulile de desfășurare în audiovizual a campaniei electorale pentru alegerea membrilor din România ai Parlamentului European.
Potrivit deciziei, campania electorală pe posturile de radio și de televiziune, publice și private, va începe în ziua de 8 mai 2009, ora 00.00, și se va încheia în ziua de 6 iunie 2009, ora 07.00.
În total, un număr de 102 televiziuni centrale și locale au anunțat că intenționează să difuzeze emisiuni destinate campaniei electorale. De asemenea, 132 de posturi de radio naționale și locale au anunțat CNA că vor reflecta prin emisiuni specifice campania pentru europarlamentare.
Televiziunile și radiourile publice și private pot difuza în campania electorală emisiuni de promovare electorală, emisiuni de dezbatere și spoturi electorale. Emisiunile de promovare și spoturile electorale vor fi difuzate contra cost la posturile comerciale și gratuit la posturile publice.
Antena 2, Antena 3 și Realitatea TV au informat Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) că nu vor solicita niciun tarif candidaților la Parlamentul European care vor să se exprime în emisiunile electorale pe care aceste posturi le vor difuza în campanie.
Posturile Societății Române de Televiziune (SRTv) și Societății Române de Radiodifuziune (SRR) transmit emisiuni electorale potrivit legislației în vigoare.
Televiziunea Română va difuza, pe perioada campaniei electorale pentru europarlamentare, emisiuni de dezbateri electorale, spoturi electorale și emisiuni de promovare a activității candidaților, pe TVR 1, TVR 3, TVR INFO și TVR Internațional. SRTv a stabilit timpii de antenă pentru partidele parlamentare și neparlamentare și pentru candidații independenți, în conformitate cu Decizia 391 din martie 2009 a Consiliului Național al Audiovizualului.
La Radio România Actualități, principalul post al radioului public, PDL, PSD, PC, PNL și UDMR vor beneficia de câte 10 minute pe ediție, timpi de antenă în emisiuniile electorale difuzate, în timp ce PRM, PNȚCD, Forța Civică, Elena Băsescu și Pavel Abraham se vor exprima câte 2 minute/ ediție.
Oferta SRR cuprinde buletine de știri electorale, rubrici privind tehnica votării, emisiuni de promovare a programelor electorale a candidaților, precum și dezbateri electorale. Oferta postului public de radio va fi reflectată atât de Radio România Actualități și rețeaua studiourilor regionale, cât și de Antena Satelor și Radio România Internațional. În plus, agenția de presă Rador a SRR va realiza în această perioadă un flux special, destinat alegerilor europarlamentare.
În campania pentru alegerile europarlamentare, CNA nu vrea să mai permită separarea știrilor electorale de corpul principal al buletinelor de știri, așa cum s-a întâmplat în campania trecută. Astfel, materialele candidaților vor putea fi folosite la programele de promovare electorală.
Potrivit Deciziei, în cadrul emisiunilor informative se pot difuza știri privind activitățile de campanie ale competitorilor electorali, cu respectarea principiilor de echitate, echilibru, imparțialitate și de informare corectă a publicului. Radiodifuzorii pot prezenta în cadrul emisiunilor informative și intervenții făcute în direct de către candidați cu prilejul activităților de campanie.
Decizia prevede și faptul că spoturile electorale pot fi difuzate numai în emisiunile de promovare electorală și în emisiunile de dezbatere. Spoturile nu pot avea o durată mai mare de 60 de secunde și trebuie asumate explicit de către competitorii electorali. De asemenea, durata totală a difuzării spoturilor electorale nu poate depăși 6 minute dintr-un interval de o oră.
Difuzarea, în direct sau înregistrată, a mitingurilor sau întâlnirilor electorale, a conferințelor de presă ori a altor activități de campanie ale competitorilor electorali este considerată emisiune de promovare electorală. Difuzarea trebuie marcată în mod corespunzător pe toată durata acesteia, în cazul televiziunii, respectiv trebuie identificată ca atare, în cazul radioului.
Materialele audiovizuale electorale, altele decât spoturile electorale, puse la dispoziția posturilor radio-tv de către competitorii electorali, pot fi difuzate numai în cadrul emisiunilor de promovare electorală. În perioada campaniei, candidații și reprezentanții competitorilor electorali nu pot fi producători, realizatori sau moderatori ai emisiunilor realizate de radiodifuzori publici și privați.
Totodată, începând cu 48 de ore înainte de ziua votării și până la închiderea urnelor, este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute pe stradă. De asemenea, cu 24 de ore înainte de ziua votării și până la închiderea urnelor este interzisă difuzarea emisiunilor de promovare electorală și a emisiunilor de dezbatere electorală.
Nerespectarea prevederilor Deciziei CNA privind reflectarea campaniei pentru alegerile europarlamentare în audiovizual va fi sancționată de Consiliu, după caz, în baza Legii audiovizuale și a Legii 33/2007.
În acest sens, Răsvan Popescu, președintele CNA, a spus, pe 26 martie, că, în cazul în care posturile de radio și televiziune nu vor respecta prevederile Deciziei privind reflectarea campaniei pentru alegerile europarlamentare, CNA va sancționa abaterile prin amenzi cuprinse între 2.500 de lei și 100.000 de lei. „Legislația prevede o serie de amenzi pentru nerespectarea acestor reglementări. Pentru anumite abateri, ele merg de la 4.500 de lei până la 10.000 de lei și există și abaterile de conținut, care vor fi pedepsite pe Legea 504, legea audiovizualului, și acolo amenzile pot urca mult mai mult, de la 2.500 până la 100.000 de lei”, a spus șeful CNA.
Potrivit legii, în perioada electorală, în cazul prezentării de sondaje de opinie cu caracter electoral, acestea trebuie însoțite de informații precum denumirea instituției care a realizat sondajul, intervalul în care acesta a fost realizat și metodologia utilizată, marja de eroare, dar și cine a solicitat și cine a plătit efectiarea sondajului.
Cu 48 de ore înainte de ziua alegerilor este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute pe stradă.
Pot efectua sondaje de opinie la ieșirea de la urne institutele de sondare a opiniei publice sau societățile comerciale ori organizațiile neguvernamentale care au în obiectul de activitate realizarea de sondaje de opinie și care sunt acreditate de Biroul Electoral Central, prin decizie, în acest sens.
Operatorii de sondaj ai acestora au acces, în baza acreditării instituției pentru care lucrează, în zona de protecție a secției de votare, fără a avea acces în interiorul secției de votare.
În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieșirea de la urne, înainte de închiderea votării.
Locurile speciale pentru afișaj trebuie să fie stabilite în locuri publice frecventate de cetățeni, astfel încât competitorii electorali să le poată folosi fără stânjenirea circulației pe drumurile publice și a celorlalte activități din localitățile respective. În prealabil, primarii sunt obligați să asigure înlăturarea din spațiul public a oricăror materiale de propagandă electorală rămase de la campaniile electorale precedente.
Un afiș electoral nu poate depăși dimensiunile de 500 mm o latură și 300 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură și 250 mm cealaltă latură.
Sunt interzise afișele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.
Folosirea minorilor cu vârsta sub 16 ani pentru distribuirea sau amplasarea de materiale de propagandă electorală este interzisă.
Primarul, cu sprijinul organelor de ordine publică, este obligat să asigure integritatea panourilor, a afișelor și a altor materiale de propagandă electorală amplasate în locuri autorizate.
Campania electorală se poate desfășura în alt stat decât România numai cu respectarea legislației în vigoare a statului respectiv.
Birourile electorale județene, ale sectoarelor din București și biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate veghează la corecta desfășurare a campaniei electorale, soluționând plângerile ce le sunt adresate cu privire la împiedicarea unui partid, unei alianțe politice ori a unui candidat independent de a-și desfășura campania electorală în condițiile prevăzute de lege.
Dacă biroul electoral consideră, cu ocazia soluționării plângerii, că este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancțiuni contravenționale ori penale, sesizează autoritățile competente.
Împotriva deciziei birourilor electorale se poate face contestație la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult 48 de ore de la afișarea acesteia. Decizia dată asupra contestației este definitivă.
Soluționarea plângerilor și a contestațiilor se face în termen de trei zile de la înregistrarea lor.
Continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum și sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor la sediul secțiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale sau un candidat independent se sancționează cu amendă de la 1.500 la 4.500 de lei.
