Curtea de Apel Suceava a respins cererea de revizuire formulată de Millenium Building în procesul cu Arhiepiscopia Romano-Catolică din Bucuresti(ARCB), astfel că rămâne în vigoare decizia prin care a fost sistată construcția Cathedral Plaza, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Astfel, Curtea de Apel Suceava menține decizia Tribunalului Dâmbovița, care sistase construcția Cathedral Plaza întrucât lipseau autorizațiile legale.
Decizia Tribunalului Dâmbovița fusese contestată la Curtea de Apel din Ploiești, care a hotărât în favoarea dezvoltatorilor imobiliari, iar apoi ARCB și Primăria Capitalei au formulat o cerere de revizuire care a fost admisă de Curtea de Apel Suceava.
Față de această decizie a Curții de Apel Suceava, Millenium Builiding a formulat o cerere de revizuire și o contestare în anulare.
Președintele Curții de Apel Suceava, Cezar Hâncu, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX că cererea de revizuire formulată de Millenium Building a fost respinsă, doi dintre cei trei judecători ai completului pronunțându-se în acest sens.
El a menționat că a fost, de asemenea, respinsă și contestarea în anulare formulată de Millenium Building față de aceeași decizie a Curții de Apel Suceava.
Hâncu a spus că, în aceste condiții, rămâne în vigoare decizia anterioară a Curții de Apel Suceava.
La judecarea cererii de revizuire formulată de ARCB și Primăria Capitalei, primarul general al Bucureștiului, Sorin Oprescu, a cerut admiterea cererii de intervenție a instituției pe care o reprezintă, precum și admiterea cererii de revizuire, iar consecutiv, pe fond, să fie admisă acțiunea, astfel cum a fost formulată și precizată de Arhiepiscopia Romano-Catolică București.
În 12 ianuarie, Arhiepiscopia Romano-Catolică București a depus la Direcția Națională Anticorupție o cerere în care solicită procurorilor anticorupție să „monitorizeze” grupurile de interese care încearcă să salveze de la demolare Cathedral Plaza.
Purtătorul de cuvânt al ARCB, Ieronim Iacob, declara atunci că dezvoltatorii imobilului de birouri Cathedral Plaza au beneficiat „în permanență” de sprijinul unor grupuri de interese „cărora autoritățile statului fie le-au opus doar o rezistență formală, fie le-au răspuns prompt favorabil, dar în afara legii, la «solicitări»”.
