Mai puțin de 20% din spitalele din România sunt consolidate astfel încât să facă față unui dezastru, iar restul de 80% nu ar putea rezista unor catastrofe naturale pentru că nu au amenajate unități de primiri urgențe, a declarat, marți, ministrul Sănătății, Ion Bazac, de Ziua Mondială a Sănătății. Ministrul a precizat că sunt multe spitale de urgență care nu ar putea face față unui dezastru natural, demnitarul adăugând că, potrivit unei statistici a Băncii Mondiale din 2002, jumătate din unitățile sanitare din România ar fi afectate de un cutremur.
Ion Bazac a făcut această declarație în contextul în care cutremurul care a avut loc, cu o zi în urmă, în orașul L’Aquila (60.000 de locuitori), capitala provinciei Abruzzo, situat la 100 de kilometri nord-est de Roma, a afectat chiar spitalul din localitate.
Potrivit lui Bazac, Ministerul Sănătății are fonduri pentru consolidarea a 30 de spitale.
În 7 aprilie se celebrează Ziua Mondială a Sănătății, iar în acest an sărbătoarea este marcată sub deviza „Salvăm vieți, pregătim spitalele pentru situații de urgență”.
La nivel global, numărul dezastrelor și a situațiilor de criză este în creștere. În 2008, au avut loc 321 de dezastre naturale la nivel mondial care au dus la moartea a 235.816 oameni număr de aproape patru ori mai mare decât media deceselor similare pentru anii 2001-2007. Două catastrofe naturale majore au contribuit în special la creșterea acestei valori, ciclonul Nargys a ucis 138.366 persoane în Myanmar, iar cutremurul din regiunea Sichuan din China a condus la 87.476 decese conform UNISDR (United Nations International Strategy for Disaster Reduction).
Potrivit specialiștilor, tendința de creștere a numărului evenimentelor de acest fel și a impactului acestora este cauzată de schimbările climatice și de creșterea populației, de aglomerarea excesivă a orașelor și de existența de clădiri și locuințe nesigure în caz de dezastre.
Asia a fost cea mai afectată, nouă din cele zece țări cu cel mai mare număr de decese cauzate de dezastre provenind de pe acest continent.
Alături de alte evenimente meteorologice, inundațiile au reprezentat una din cele mai frecvente cauze de dezastre naturale în 2008. Conflictele și războaiele au generat de asemenea multă suferință și decese în diferite țări ale lumii solicitând la maximum capacitatea de răspuns a sistemelor sanitare potrivit unei prezentări a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Dezastrele au de asemenea un impact economic devastator, numai în 2008 acestea implicând costuri de 181 miliarde de dolari mai mult decât dublul mediei anuale de 81 miliarde de dolari pentru anii 2001-2007. Astfel, cutremurul din Sichuan a produs pagube estimate de 85 miliarde de dolari, iar uragunul Ike, din SUA, de 30 miliarde de dolari.
Deși în țările în curs de dezvoltare trăiesc numai 11% din oamenii expuși biografic dezastrelor naturale, în aceste țări au loc mai mult de 53% dintre decesele induse de aceste cauze la nivel mondial, potrivit raportului OMS.
Diferența dintre impactul unor dezastre similare în țări diferite arată că viețile multor oameni care trăiesc în țările în curs de dezvoltare pot fi salvate prin intervenții adecvate iar cauza celor mai multe decese în astfel de situații este lipsa măsurilor adecvate luate la timp.
„Pierderile de vieți oamenești și pagubele induse de dezastrele din 2008 trag un important semnal de alarmă deoarece mare parte dintre acestea puteau fi prevenite prin luarea la timp a măsurilor potrivite. De exemplu, cutremurul din China poate avea consecințe mai puțin dramatice dacă clădirile, în special școlile și spitalele ar fi fost construite ținând cont de acest risc. Un sistem de avertizare combinat cu pregătirea comunității pentru dezastre ar fi putut salva multe vieți în Myanmar dacă aceste măsuri ar fi fost implementate înainte de apariția cyclonului Nargis”, a declarat directorul Secretariatului UNISDR, Salvano Brisceno în raportul OMS.
Totodată, evenimentele de mică amploare, dar care au loc în număr foarte mare la nivel mondial, precum accidentele de mașină sau incendiile determină la rândul lor un foarte mare număr de decese și spitalizări cu toate consecințele umane și economice implicate. Accidentele de mașină determină cumulate peste 1,2 milioane de decese în fiecare an, mai mult de 3.200 de decese în fiecare zi. Un număr de 20-50 milioane de persoane sunt rănite anual prin accidente rutiere cu consecințe mai mult sau mai puțin dramatice pentru viața lor. Incendiile determină la rândul lor peste 300.000 de decese în fiecare an. Peste 90% dintre accidente și incendii care se soldează cu decese au loc în țările în curs de dezvoltare.
Potrivit OMS, epidemiile anumitor boli infecțioase sunt de asemenea situații de urgență unde intervențiile rapide pot minimaliza foarte mult consecințele dramatice. Între 31 mai 2007 și 31 mai 2008, OMS a fost implicată în 162 de epidemii de boli infecțioase izbucnite în 75 de țări, peste o treime dintre acestea având loc în Africa. Dintre bolile infecțioase care au determinat epidemii pot fi menționate holera, infecții soldate cu diaree, pojarul și febra hemoragică. Riscul apariției unor epidemii este foarte mare după un dezastru natural.
