Ambasadorul Rusiei Aleksandr Ciurlin apreciază, într-o scrisoare deschisă remisă, miercuri, agenției MEDIAFAX, că tonalitatea presei românești arată că la București nu se înțelege cine poartă răspunderea crizei din Caucazul de Sud și reiterează că a fost găsit armament românesc în Georgia.
„Tonalitatea celor publicate de presa română arată că pe undeva la București nu se înțelege deocamdată întru totul cine poartă răspunderea pentru izbucnirea agresiunii din Caucazul de Sud, pentru numeroasele victime din rândul populației, distrugerea orașelor și satelor. Cred că părerea noastră va ajuta opiniei publice din România să-și facă o imagine corectă asupra celor petrecute”, își începe mesajul Aleksandr Ciurlin, ambasadorul Rusiei în România.
Ciurlin reface firul evenimentelor petrecute în Georgia, în scrisoarea deschisă, precizând că armament românesc s-a regăsit de asemenea la forțele georgiene.
„Invazia asupra orașului Țhinvali nu a fost întâmplătoare. Aceasta a fost pregătită cu minuțiozitate. Atacatorii au fost de 12 ori mai numeroși decât voluntarii din Osetia de Sud. Din timp, pe baza datelor sateliților străini au fost stabilite țintele pentru bombardament și sarcinile forțelor de intervenție. Pentru a lua printr-o surprindere maximă, atacul a fost declanșat în ajunul Jocurilor Olimpice. Culmea cinismului acțiunilor întreprinse de Tbilisi a fost aceea că, înainte cu o oră de declanșarea atacului, într-un apel televizat, celor din Osetia de Sud li se propuneau negocieri de pace. Rusia nu putea rămâne indiferentă la catastrofa care era pe cale să se declanșeze. Prin acordurile de la Dagomîs din 1992, acesteia îi fuseseră încredințate funcțiile de menținere a păcii în zona conflictului dintre Georgia și Osetia de Sud. Aproximativ 80% din locuitorii Osetiei de Sud au cetățenie rusă. Au fost atacați și soldații noștri din cadrul contingentului mixt de menținere a păcii. Invazia mișelească a trupelor georgiene a fost o provocare impertinentă a țării noastre. Rusia a ripostat”, precizează ambasadorul.
Potrivit sursei citate, „trupele rusești au intervenit în Osetia de Sud pentru restabilirea păcii” iar „agresorul a fost zdrobit”.
„Pericolul exterminării oseților, al distrugerii definitive a orașului Țhinvali și al altor localități a fost înlăturat. Impunerea păcii a necesitat și pătrunderea trupelor noastre în unele raioane ale Georgiei propriu zise: în panica retragerii trupele georgiene au lăsat fără pază arsenale imense de arme și muniții, organele puterii locale au dat bir cu fugiții. Trebuia ca cineva să asigure o ordine elementară și să gestioneze armamentul rămas fără stăpân. Intervenind pentru susținerea aliaților săi din Osetia de Sud, Abhazia a eliberat și ea cu succes defileul Kodor de militarii georgieni aflați acolo ilegal. Prin înfrângerea inamicului, abhazii au prevenit și anihilat lovitura care li se pregătea – una și mai puternică decât cea suportată de Țhinvali. În Rusia au fost date publicității hărțile statului major georgian care dezvăluiau planurile de ocupare a Abhaziei”, susține ambasadorul.
Potrivit lui Ciurlin, „deocamdată este greu de vorbit despre un bilanț final al tragediei din Osetia de Sud”, dar datele preliminare indică circa 2000 de morți.
„În plina desfășurare a intervenției georgiene, aproximativ 34 de mii de persoane, adică aproape un sfert din totalul populației Osetiei de Sud, s-au refugiat pe teritoriul rusesc. În urma tirurilor și bombardamentelor a fost distrusă sau avariat în mare măsură nu numai fondul locativ al Osetiei de Sud, ci și o serie de sedii guvernamentale, instituții de învățământ sau de ocrotire a sănătății, neprețuite monumente istorice, precum Biserica din Kavt, cu hramul Sf. Gheorghe (sec.VIII-IX ), cetatea Sabațminda (sec.XV-XVIII), edificii din epoca bizantină”, precizează ambasadorul.
Potrivit acestuia, „izbucnirea conflictelor sângeroase din Caucazul de Sud putea fi evitată”.
„Timp de 15 ani partea rusă împreună cu oseții și abhazii a încercat să găsească o soluție politică pentru a se ieși din această situație tragică. La Tbilisi însă n-au dorit să renunțe la planurile de lichidare a autonomiei acestor popoare în cadrul Georgiei, de înfăptuire a sloganului șovinist «Georgia – pentru georgieni». În repetate rânduri Rusia a avertizat comunitatea internațională asupra pericolului situației din Caucazul de Sud și a pregătirilor ce se făceau la Tbilisi în vederea unor crunte vărsări de sânge. Nimeni nu ne-a ascultat. Sau n-au vrut să ne asculte”, adaugă ambasadorul.
Ciurlin scrie de asemenea că în tot acest timp, Georgia era alimentată cu un flux continuu de arme moderne, inclusiv tancuri, avioane, rachete, iar militarii georgieni erau temeinic instruiți în străinătate.
„S-a regăsit în Georgia și armament românesc. În Rusia pe bună dreptate s-a format opinia că o asemenea stimulare a militarizării celor de la Tbilisi făcea parte dintr-un plan mai vast, în care Georgiei i se încredințase rolul de cap de pod militar al NATO”, scrie el.
Potrivit diplomatului, amortizarea conflagrației din Caucazul de Sud a reușit, iar rolul decisiv în acest caz a revenit „principiilor” convenite de președinții Dmitiri Medvedev și Nicolas Sarkozy cu privire la reglementarea conflictelor din zonă.
„S-ar părea că soluționarea problemelor sângerânde poate fi trecută în sfârșit pe un făgaș politic”, mai scrie Churlin , care adaugă că, „totuși, vinovații de tragedia din Caucazul de Sud nu vor să-și recunoască înfrângerea”.
„Nouă ni se propune să nu încercăm să clarificăm cine este vinovat de dezastrul din Osetia de Sud, ci doar să ne ocupăm de soluționarea conflictelor. Indiscutabil, conflictele din zonă trebuie soluționate și am afirmat acest lucru în repetate rânduri. Dar protestăm cu fermitate împotriva încercărilor de a arunca asupra Rusiei răspunderea pentru întârzierea reglementării acestora”, scrie ambasadorul.
Potrivit acestuia, „oponenții trișează când încearcă să prezinte conflictul dintre Georgia și Osetia de Sud drept un conflict între Georgia și Rusia”.
„Trupele rusești s-au aflat în Osetia de Sud absolut legal în baza Acordului de la Dagomîs din 1992, susținut în totalitate de partea georgiană. Folosirea forței de către trupele noastre de menținere a păcii, de asemenea a fost legitimă și a fost un răspuns la atacul armat din partea georgiană asupra populației din țările participante la acordurile menționate, inclusiv asupra cetățenilor ruși și a soldaților din trupele noastre de menținere a păcii. Dreptul nostru la autoapărare armată este stipulat în art.51 al Statutului ONU”, scrie Ciurlin.
Potrivit acestuia sunt de asemenea „lipsite de sinceritate lamentările celor de la NATO privind folosirea exagerată de către trupele rusești a forței în operațiunile de impunere a păcii”.
„Pe ce proporții s-a bazat folosirea de către Alianță a forței în timpul atacului asupra Iugoslaviei în 1899, când au fost supuse tirurilor cu rachete și bombardate de aviație nu numai țintele militare, dar și populația civilă, capitala țării și podurile peste Dunăre? Cine anume și unde a stabilit care ar trebui să fie riposta în fața unui mișel dornic de sânge?”, scrie el.
„Sunt total lipsite de fond afirmațiile privind anumite planuri rusești de ocupație și chiar de anexare a teritoriilor eliberate de prezența trupelor georgiene. Rusia nu are asemenea intenții, nu sunt temeiuri pentru așa ceva. Discuțiile pe această temă sunt rodul imaginației bolnave a celor care au pregătit îndelung și minuțios acapararea pământurilor de la vecini, au planificat construirea unei Georgii epurate etnic, și-au trimis soldații să curețe teritoriul de oseti. Este cu totul altceva faptul că multă vreme de acum încolo crimele săvârșite cu cruzime de georgieni împotriva vecinilor lor nu vor fi uitate de aceștia. Ar fi naiv să credem că după tragedia care a avut loc în Osetia de Sud din vina conducerii georgiene, osetii, abhazii, ba chiar și partea rusă, se vor așeza la masa tratativelor cu delegația de la Tbilisi, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Vecinii nu mai au nici o urmă de încredere în domnul Saakașvili, care a provocat acest măcel sângeros. Populația din Osetia de Sud și Abhazia se pronunță împreună pentru independența lor și nu este greu să dăm crezare popoarelor acestora”, mai scrie Ciurlin.
Potrivit ambasadorului rus la București, „nu există temei nici pentru teza referitoare la presupusa intenție a Rusiei de a submina democrația georgiană”. „Faptele care confirmă lipsa unei democrații reale în Georgia sunt arhisuficiente. Încrâncenarea celor de la Tbilisi de a refuza să țină cont de interesele concetățenilor lor din Osetia de Sud și Abhazia nu sunt o excepție. Există de altfel și un raport al experților Consiliului Europei cu privire la încălcarea grosolană de către Tbilisi a obligațiilor față de această organizație”, adaugă el.
Ciurlin apreciază drept penibil faptul că „unii proaspeți comentatori ai istoriei europene încearcă să compare evenimentele care au avut loc în urmă cu 40 de ani la Praga cu riposta împotriva aventurii de la Țhinvali”.
„Totuși, în încercările de a găsi un numitor comun pentru niște evenimente atât de diferite, este evident că se urmărește rusofobia execrabilă, complet nepotrivită pentru soluționarea actualelor probleme mondiale și euro-atlantice”, comentează el.
Potrivit diplomatului rus, „tragedia care a afectat Caucazul de Sud este lucrătura domnului Saakașvili”, sub a cărui conducere Georgia „a încălcat grosolan” înțelegerea din anul 1992 privind asigurarea menținerii păcii și a stabilității în regiune, a integrității statului.
„Tbilisi și-a încălcat cu cinism toate obligațiile de bază ce decurgeau din calitatea sa de membru în organizațiile internaționale, Actul final de la Helsinki, Codul de comportament al statelor în sfera militară și politică, Carta securității europene. Au fost încălcate în modul cel mai grosolan obligațiile umanitare și politice care decurg din calitatea de membru al Georgiei în Consiliul Europei. În toate aceste înțelegeri, condiția de bază o reprezintă principiile nefolosirii forței și al soluționării pe cale pașnică a diferendelor. Legat de aceasta, partenerii noștri occidentali ar putea să se gândească și dacă Tbilisi își respectă angajamentele asumate în contextul apropierii de NATO și UE. Sau poate cumva pentru domnul Saakașvili s-au făcut anumite excepții de la regulile internaționale?”, se arată în scrisoarea deschisă.
„Inițiatorii măcelului sângeros din Osetia de Sud au totuși destui susținători”, apreciază Ciurlin, în opinia căruia nu este pentru nimeni un secret că actuala conducere georgiană este „un proiect special ” al Statelor Unite.
„Totuși, domnul Saakașvili, punând la cale atacul de la Țhinvali se pare că a scăpat de sub control și s-a prăbușit rău. Protectorii săi, fără îndoială, suferă din pricina acestui fiasco al clientului lor. Mai ales că acum viitorul politic al acestuia este complet neclar și este greu de prezis acum cât de departe vor ajunge consecințele faptelor sale pentru regiune, ba chiar și într-un plan mai larg. Susținerea nervoasă a domnului Saakașvili «din partea celor cinci țări est-europene» și încă a unora în fine nu va putea schimba perspectivele lui politice”, comentează ambasadorul.
Dar, în opinia diplomatului rus, protectori ai lui Saakașvili sunt și la NATO.
„La recenta ședință a Consiliului Alianței nu s-a spus nici o vorbă despre condamnarea agresiuni georgiene, despre purificările etnice, despre crimele de război săvârșite în Osetia de Sud din ordinul său. Miniștrii Alianței n-au avut nimic de spus despre motivele acțiunilor agresive ale Tbilisi, cine a blocat în permanență apelul părții ruse către Georgia de a încheia tratate obligatorii din punct de vedere juridic cu Osetia de Sud și Abhazia privind nerecurgerea la folosirea forței. În realitate Alianța Nord-Atlantică l-a luat sub protecția sa pe președintele georgian”, comentează Ciurlin.
Potrivit acestuia, diplomații NATO au încercat să-l scoată drept victimă pe inițiatorul conflictului, să scoată curat regimul criminal, să-l salveze și chiar să-l reînarmeze.
„Se creează impresia că nu țările NATO îi sugerează domnului Saakașvili ce trebuie să facă pentru a corespunde standardelor atlantice, ci că acesta le dictează partenerilor săi mai mari ce trebuie ei să facă pentru apărarea și salvarea sa. Astfel, cu o notă de șantaj față de Rusia se vorbește despre eventualele consecințe negative pentru aceasta în legătură cu acțiunile sale decisive din Caucazul de Sud”, scrie ambasadorul.
Ambasadorul comentează de asemenea că înghețarea activității Consiliului Rusia-NATO determină pătrunderea în Marea Neagră a unor nave militare ale unor țări NATO „cu misiune umanitară” care sunt capabile să folosească rachete cu rază mare de acțiune. „Dar oare or fi calculat partenerii toate schimbările posibile în regiune, inclusiv în relațiile Rusiei cu NATO?”, se întreabă el.
„La Țhinvali încă nu există energie electrică și nici alimentare normală cu apă. Aici se plânge la mormintele celor uciși. Orașul însă trăiește – în piața centrală, orchestra simfonică sub bagheta renumitului dirijor Valerii Gheorghiev a susținut un concert în fața locuitorilor supraviețuitori. Se pare că Osetia de Sud este în siguranță”, încheie Ciurlin scrisoarea deschisă.
