Sindicatele și patronatele din presă au semnat, miercuri, Actul Adițional numărul 3 la Contractul Colectiv de muncă unic la nivel de ramură mass-media, documentul adăugând articole care prevăd compensații bănești în caz de disponibilizare sau accidente de muncă. Actul Adițional a fost semnat de reprezentanți din Federația Română a Jurnaliștilor MediaSind, Uniunea Națională a Patronatului Român – UNPR și Patronatul presei din România – ROMEDIA, în cadrul unei conferințe care a avut loc la un hotel din București.
Actul aduce îmbunătățiri la Contractul Colectiv de Muncă unic la nivel de ramură mass-media deja existent, ale cărui prevederi au fost, astfel, prelungite pentru doi ani.
Printre modificările prevăzute de Actul Adițional nr 3 se numără articolul 35, care prevede compensații bănești pe care angajatul să le primească în caz de disponibilizare. „În cazul în care angajatorul dă preaviz angajatului din motive neimputabile acestuia, angajatul are dreptul să primească o compensație bănească formată din cuantumul a minimum două salarii de bază (calculate la cuantumul salariului pe care angajatul l-a primit în ultima lună de muncă). În cazul în care disponibilizările de personal vor afecta peste 10 la sută din totalul angajaților, atunci se vor plăti trei salarii compensatorii”, se mai arată în textul articolului.
Președintele Federației Române a Jurnaliștilor MediaSind, Cristi Godinac, a declarat că acest articol a fost adăugat și pentru a contracara efectele crizei economice, care are influență și asupra mass-media.
Președintele Uniunii Naționale a Patronatului Român, Marian Petre Miluț, a adăugat că articolul 35 are în vedere „protejarea angajaților din media în perioada de criză”. „Și în media va fi o perioadă delicată, dar trebuie să se înțeleagă că cei care vor trece în postura de șomeri au un sprijin financiar”, a spus acesta.
O altă modificare se regăsește la articolul 37, litera b, care menționează cuantumul ajutorului dat familiei în cazul unui deces provocat de un accident de muncă. „Dacă decesul a survenit din cauza unui accident de muncă, a unui accident în legătură cu munca sau a unei boli profesionale, cuantumul ajutorului acordat familiei va fi între patru și șase salarii de bază”.
Totodată, articolul 52 prevede organizarea unei comisii care să stabilească angajarea sau promovarea. Potrivit textului legii, din comisie trebuie să facă parte, pe lângă angajator, un reprezentant al sindicatului sau un reprezentant al salariaților, acolo unde nu sunt sindicate.
Actul Adițional nr. 3 modifică și articolul 57, alineatul 2, astfel: „În cazul în care unei persoane i se desface contractul de muncă fără i se acorde preavizul (…), aceasta are dreptul la o indemnizație egală cu salariul de bază pe o lună avut la data desfacerii contractului de muncă”.
Celelalte clauze din Contractul Colectiv de muncă unic la nivel de ramură mass-media rămân nemodificate.
Cei prezenți la eveniment, printre care s-a aflat și președintele Asociației Jurnaliștilor din România, Cezar Ion, s-au arătat îngrijorați de problema Codurilor civile.
„Codul civil maschează o lege a presei care pune botniță jurnaliștilor. (…) Nu numai jurnaliștii sunt afectați. Nu avem nevoie de o lege a presei. Există suficiente dispoziții legale care să reglementeze activitatea jurnaliștilor”, a spus și Cristi Godinac.
Agenția de Monitorizare a Presei, Centrul pentru Jurnalism Independent și Convenția Organizațiilor de Media au cerut, în urmă cu două săptămâni, Ministerului Justiției eliminarea unor articole din noul Cod civil referitoare la protecția datelor cu caracter personal și dreptul la replică, pe motiv că afectează libertatea presei. Organizațiile semnatare consideră că „modul în care sunt formulate anumite prevederi referitoare la viața privată, protecția datelor cu caracter personal, protecția demnității umane, respectul datorat persoanei decedate și dreptul la replică și rectificare, limitează drastic libertatea de expresie și pun în pericol libertatea și buna funcționare a presei”.
