Ayrault: Am vorbit de două ori cu Ponta; fără condiţii întrunite, răspunsul pe Schengen, în 2014

Şeful Guvernului de la Paris a respins, totodată, orice legătură între romi şi aderarea României şi Bulgariei la Schengen.

"Faceţi un amalgam ridicol între libera circulaţie în cadrul Uniunii Europene, care-i priveşte şi pe cetăţenii români şi bulgari, (...) şi Schengen, unde avem de-a face cu frontierele Uniunii Europene, nu cu (circulaţia) cetăţenilor în interiorul Uniunii. Nu este vorba de circulaţia voastră şi a mea, şi a tuturor celorlalţi, ci de cei care pot intra pe la frontierele externe ale Europei. Şi Schengen are reguli clare: statele care vor deveni membre trebuie să dea asigurări celorlalte state din Schengen că frontierele lor vor fi bine controlate, că vor controla imigraţia clandestină, că vor lupta ferm împotriva criminalităţii, a traficului de fiinţe umane. Dacă aceste condiţii nu vor fi în totalitate întrunite - şi am discutat în două rânduri cu omologul meu Victor Ponta - nu va fi posibil un răspuns (n.r. - privind aderarea la Schengen) la 1 ianuarie 2014", a spus Jean-Marc Ayrault, răspunzând unei interpelări din partea parlamentarului Julien Aubert (UMP), conform transcriptului dat publicităţii de Guvernul francez.

"România, precum şi Bulgaria, mai trebuie să facă progrese în materie de poliţie, justiţie şi control al frontierelor", a mai precizat Ayrault.

Referindu-se la romi, premierul francez a reamintit că există "unele situaţii foarte dificile" în anumite oraşe şi departamente, ca urmare a taberelor ilegale. "Suntem un stat de drept (...) Integrarea este posibilă, atunci când se respectă legile Republicii", a declarat Ayrault, adăugând că Parisul luptă împotriva reţelelor mafiote care-i introduc pe romi în Franţa, cu scopul de a-i exploata.

"Este vorba de responsabilităţile fiecărui stat. Noi avem propriile responsabilităţi faţă de cetăţenii francezi, faţă de cei care vin în ţara noastră şi care respectă legile şi vor să se integreze. Am abordat această problemă cu premierul Victor Ponta, în timpul vizitei la Bucureşti, din iunie. Mi-a spus clar, în timpul conferinţei comune de presă, că România are propriile responsabilităţi, în special în ceea ce priveşte integrarea minorităţii roma. De asemenea, el a recunoscut că de mai mulţi ani ajutoarele europene (pentru romi) nu au fost bine utilizate şi s-a angajat să o facă" de acum încolo, a subliniat premierul francez.

În încheiere, Jean-Marc Ayrault le-a cerut politicienilor francezi să nu mai exacerbeze aceste "subiecte dificile".

Franţa susţine aderarea României la Schengen în etape, dar sunt necesare progrese în acest sens, a declarat, miercuri, la Bucureşti, Jean-Pierre Dufau, preşedintele grupului de prietenie Franţa-România din cadrul Adunării Naţionale.

Întrebat ce şanse are România să primească un vot pozitiv din partea Franţei pentru aderarea la Schengen, Jean-Pierre Dufau a evitat un răspuns clar.

"Vedeţi, ieri a plouat mult şi astăzi este frumos. Ce vreau să spun este că lucrurile se schimbă foarte rapid. Premierul Jean-Marc Ayrault a explicat când a venit (la Bucureşti) că va susţine o intrare în etape a României la spaţiul Schengen. Dar trebuie să fie făcute progrese în acest domeniu", a precizat Dufau, adăugând că există probleme "la care putem găsi rezolvare".

Pe de altă parte, parlamentarul francez a respins legătura între problema romilor şi aderarea la Schengen.

"Nu trebuie să amestecăm problema care face obiectul raportului meu, şi anume integrarea etniei rome în Franţa, şi, îndrăznesc să spun, în Europa, cu alte subiecte (...) Problema romilor are legătură cu sărăcia, cu dificultăţile întâmpinate de unii cetăţeni romi şi cu anumite reţele mafiote care se folosesc de ei", a spus oficialul francez.

Ministrul francez de Externe Laurent Fabius a declarat, marţi, în Adunarea Naţională (AN), răspunzând unei întrebări adresate de Gilbert Collard, că Guvernul consideră că "nu sunt îndeplinite condiţiile pentru ca România să se integreze în spaţiul Schengen la 1 ianuarie 2014", relatează postul Europe1.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului francez, Najat Vallaud-Belkacem, a declarat, la 26 septembrie, pentru postul de radio RMC că "nu sunt întrunite condiţiile" pentru aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.

"Credem că nu sunt întrunite condiţiile (pentru aderarea României şi Bulgariei la Schengen) şi nu suntem singurii (care cred acest lucru)", a declarat Najat Vallaud-Belkacem.

Potrivit site-ului publicaţiei Journal du Dimanche, Olanda, Italia şi Spania refuză, de asemenea, intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen. Or, o extindere a acestuia presupune o decizie luată în unanimitate de statele membre.

În replică, Ministerul Afacerilor Externe a reamintit că România a îndeplinit condiţiile de aderare, "fapt confirmat de toate statele membre ale UE în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Interne şi Justiţie din iunie 2011, care a concluzionat asupra finalizării procesului de evaluare Schengen a gradului de pregătire a României (şi a Bulgariei) în vederea punerii în aplicare a tuturor dispoziţiilor acquis-ului Schengen".

Autorităţile de la Bucureşti se aşteaptă ca Franţa, partener tradiţional şi strategic al României, "să acţioneze atât în spiritul relaţiei bilaterale substanţiale, cât şi în contextul recunoaşterii finalizării procesului de evaluare şi a îndeplinirii criteriilor privind aderarea" la Schengen.

România şi Bulgaria urmează ca, după o perioadă de tranziţie de şapte ani de la aderarea la Uniunea Europeană (UE), să adere la spaţiul Schengen, înăuntrul căruia sunt eliminate controalele la frontieră între state membre.

Însă problema migrării, în special a membrilor etniei rome, se află în centrul unei polemici dure în Franţa, înaintea alegerilor municipale şi europene.

Aderarea celor două state membre UE la spaţiul Schengen a fost respinsă de Consiliul miniştrilor europeni în septembrie 2011, la solicitarea Finlandei şi Olandei, care denunţau corupţia şi lipsa unor acţiuni concrete împotriva crimei organizate la Bucureşti şi, respectiv, Sofia.

Chestiunea aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen se află pe agenda Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din decembrie.