Marea Cameră a CEDO discută cazul Valentin Câmpeanu, decedat în Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare

Reprezentanţii Centrului de Resurse Juridice (CRJ), alături de cei ai Interights, organizaţie care apără drepturile omului, se vor afla pe 4 septembrie în faţa Marii Camere a Curţii Europene a Drepturilor Omului pentru a susţine cauza tânărului decedat în condiţii suspecte la Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare.

Aceştia au prezentat joi, în cadrul unei dezbateri, importanţa cazului pentru drepturile omului.

Potrivit reprezentanţilor CRJ, acesta este primul caz în faţa CEDO care ridică problema accesului la justiţie a persoanelor cu dizabilităţi mintale, care nu au un reprezentant legal şi sunt închise în instituţii, fiind totodată primul caz în ceea ce priveşte decesele pacienţilor.

Pe 23 aprilie 2009, CEDO a fost sesizată de CRJ, alături la Interights, cu o plângere în numele lui Valentin Câmpeanu, decedat în 2004, la vârsta de 19 ani, în condiţii suspecte, la Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare din judeţul Dolj.

Tânărul a fost abandonat la naştere şi toată viaţa a stat în centre de plasament. La vârsta majoratului a trebuit să părăsească centrul, dar nicio instituţie nu şi-a asumat responsabilitatea îngrijirii sale, acesta fiind seropozitiv şi având dizabilităţi mentale. Pe 13 februarie 2004, Valentin Câmpeanu a fost lăsat la Spitalul de Psihiatrie de la Poiana Mare.

Reprezentanţii CRJ care se aflau în vizită în acel spital, pe 20 februarie 2004, l-au găsit într-un depozit întunecos. Valentin Câmpeanu stătea singur, nu avea haine şi nu primea tratament. În aceeaşi zi, tânărul a decedat, au precizat reprezentanţii CRJ.

Organizaţia a făcut mai multe plângeri şi memorii la autorităţi, parchete şi instanţe, iar după ce a epuizat toate căile legale, s-a adresat CEDO.

CRJ a solicitat Curţii Europene să-şi adapteze criteriile de admisibilitate, astfel încât să permită organizaţiilor care apără drepturile omului să reprezinte persoane cu dizabilităţi care au fost în instituţii, chiar şi în absenţa unei autorizaţii specifice.

"Ceea ce ne indică acest caz Valentin Câmpeanu, pentru noi cei care lucrăm în domeniul apărării drepturilor omului, este că în orice moment o persoană abandonată în sistemul de protecţie a copilului şi mai apoi ajunsă în grija statului, într-o instituţie de protecţie socială sau medicală, poate fi abuzată. (...) Să nu uităm faptul că, la acel moment, în Poiana Mare au murit aproximativ 100 de persoane de foame şi de frig. În momentul în care a murit şi Valentin Câmpeanu a fost finalul acestui lung proces de înfometare şi de abuz asupra pacienţilor", a spus Georgiana Pascu, manager de program în cazul CRJ.

Pe 4 septembrie, CRJ, intervenienţii în acest caz, cât şi reprezentanţii statului român vor fi audiaţi de Marea Cameră a CEDO.

Reprezentanţii Centrului de Resurse Juridice au precizat că dacă, după audierea din 4 septembrie, Curtea admite să judece cauza CRJ pentru Valentin Câmpeanu contra României, atunci orice organizaţie din Europa care apără drepturile omului s-ar putea adresa CEDO în numele oricărei persoane vulnerabile, lipsită de apărare şi închisă într-o instituţie socială sau medicală a statului.

"Noi încercăm să convingem Curtea să recunoasă şi organizaţiilor neguvernamentale, cum este Centrul de Resurse Juridice, dreptul să-i reprezinte pe Valentin Câmpenau şi pe alţii ca el, recunoscând practic situaţia lor de vulnerabilitate şi faptul că ei nu au pe nimeni. În această situaţie ONG-urile sunt cel mai bine plasate pentru a reprezenta astfel de persoane, de aceea cazul este foarte important, pentru că se creează un precedent în acest sens şi practic solicităm Curţii să acorde o protecţie eficientă persoanelor cu dizabilităţi, recunoscând situaţia special a acestora", a spus avocatul Constantin Cojocariu, reprezentant pentru Interights.

Acesta a menţionat că CEDO trebuie să declare cazul admisibil şi să recunoască calitatea procesuală a CRJ de a-l reprezenta pe Valentin Câmpeanu.

"Odată ce face acest lucru, CEDO va intra pe fondul cauzei. Pe fond, noi ne-am plâns în legătură cu încălcarea mai multor drepturi din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului: dreptul la viaţă, dreptul la libertate, dreptul la viaţă privată, dreptul de a nu fi discriminat. Practic, Câmpeanu a fost singur la cheremul autorităţilor, iar autorităţile au abuzat (...) şi nu a oferit niciun fel de protecţie", a adăugat avocatul Constantin Cojocariu.

Acesta a menţionat că după o hotărâre favorabilă din partea CEDO se poate solicita statului implementarea ei.

"Odată ce avem hotărârea în mână, noi putem solicita statului să o implementeze şi, eventual, să redeschidă procesul penal sau alte proceduri, după caz, şi respectiv să reformeze sistemul. Ar avea un impact foarte mare acest caz", a precizat avocatul.

Reprezentanţii CRJ au precizat că la Marea Cameră a CEDO vor să prezinte şi un material video despre accesul la justiţie al persoanelor cu dizabilităţi care sunt instituţionalizate în unităţi din România şi Bulgaria.

Cazul lui Valentin Câmpeanu a fost menţionat şi în Raportul Amnesty International 2012, la capitolul referitor la tortură şi rele tratamente. Cazul a revenit în atenţie după ce, în iunie 2011, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a cerut Guvernului român să furnizeze informaţii despre decesul acestuia.