SNPPC dezaprobă "aspectul public" al metodologiei de intervievare a femeilor din MAI

SNPPC precizează marţi, într-un comunicat de presă, că dezaprobă categoric aspectul public pe care l-a căpătat metodologia de intervievare a personalului feminin din Ministerul Afacerilor Interne cu privire la posibile fapte de discriminare şi hărţuire, în relaţiile lor de serviciu.

"Totodată, SNPPC acuză structurile de presă şi de Relaţii publice ale IGPR şi MAI, pentru inactivitatea lor scandaloasă faţă de o problemă internă care, gestionată inabil, a invadat spaţiul public, evidenţiindu-se prin conotaţii derizoriu-erotice şi abateri deontologice la o metodologie declanşată pe un fond de bună credinţă", se arată în comunicat.

În opinia sindicaliştilor, din cauza lipsei de "sprijin informaţional profesionist al responsabililor cu Relaţiile publice", acţiunea de cuantificare a unor posibile discriminări şi hărţuieli a devenit din ce în ce mai lipsită de transparenţă şi a degenerat într-o nouă criză de imagine a Poliţiei Române.

"Mai mult, este revoltător că, tot din cauza indiferenţei comunicaţionale adoptată în IGPR şi MAI, este afectată şi imaginea socială a salariatelor din poliţie, despre care se înţelege, în societate, că sunt chemate la «spovedanii» jenante. Circulă, de asemenea, consistent, suspiciunea că «inabilitatea» structurilor PR din IGPR şi MAI ar fi doar un «sacrificiu deontologic» menit să acopere intenţia oficială de a ridiculiza public o acţiune a conducerii ministerului şi de a intimida, astfel, persoanele care ar fi dorit să dea relaţii despre posibile acte de hărţuire", susţin sindicaliştii de la SNPPC.

SNPPC cere ministrului Radu Stroe să declanşeze şi alte campanii de evidenţiere şi abuzuri contra personalului MAI, campanii axate, cu prioritate, pe teme precum: frecvente ordine şi dispoziţii ilegale emise de către MAI, IGPR şi consecutiv de către Inspectoratele de Poliţie Judeţene, obligarea tacită a poliţiştilor să cumpere, din bani proprii, materiale şi logistică strict necesare activităţilor de serviciu, echiparea precară a personalului participant la misiuni, nerespectarea, la cererea şefilor, a programului legal de muncă şi folosirea muncii forţate a poliţiştilor.

"SNPPC se delimitează, categoric, faţă criza de imagine instituţională declanşată Poliţiei Române şi faţă de derizoriul la care sunt expuse, în continuare, colegele noastre, din cauza lipsei de profesionalism a unor aşa zişi «profesionişti» din structurile de Management al Resursei Umane şi din cele de Comunicare şi Relaţii publice", se mai arată în comunicat.

Toate femeile care lucrează în Poliţie vor fi intervievate de psihologii şi sociologii IGPR şi vor completa un chestionar elaborat de specialişti, în care vor răspunde la întrebări legate de eventuale acte de hărţuire ori discriminare pe criterii sexuale, au anunţat, în 10 ianuarie, oficiali ai Poliţiei Române.

Chestorul Viorel Vasile, adjunct al şefului Inspectoratului General al Poliţiei Române, a declarat că echipele, formate din specialişti în resurse umane, control intern, psihologi şi sociologi ai IGPR, verifică în ce condiţii îşi desfăşoară munca angajatele instituţiei.

"S-a constituit şi un ghid de interviu, elaborat de specialiştii noştri, care urmăreşte avantajele şi dezavantajele femeii care lucrează în Poliţie şi eventualele tendinţe de discriminare ale acesteia la locul de muncă", a spus chestorul Viorel Vasile.

Adjunctul şefului IGPR a adăugat că se vor purta discuţii cu absolut toate angajatele, după care se va face un raport.

Potrivit lui Viorel Vasile, în Poliţia Română lucrează 8.809 femei, dintre care 2.211 sunt ofiţeri, iar 133 au funcţii de conducere. În acelaşi timp, 4.908 au gradul de agent, opt dintre acestea având funcţii de conducere, iar 1.690 sunt personal civil.

Controalele la inspectoratele judeţene de poliţie sunt făcute din dispoziţia ministrului de Interne, Radu Stroe, şi urmăresc verificarea respectării principiilor de etică şi deontologie profesională, pentru a fi identificate şi sancţionate practici discriminatorii în raport cu angajatele şi alte aspecte neconforme.

Mai multe organizaţii nonguvernamentale şi-au exprimat, într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Radu Stroe, rezerve faţă de decizia MAI de a realiza interviuri cu toate femeile angajate în structurile de Poliţie din ţară pentru depistarea eventualelor acte de hărţuire ori discriminare pe criterii sexuale.

"Apreciem promptitudinea cu care aţi iniţiat acţiunile şi implicarea dumneavoastră în rezolvarea acestor probleme, însă atragem atenţia că hărţuirea şi agresiunea sexuală, mobbing-ul, violenţa fizică şi psihologică sunt fenomene dinamice, care pot îmbrăca forme foarte subtile şi greu de depistat în cadrul unor controale", s-a mai arătat în scrisoarea deschisă a ONG-urilor.

Organizaţiile şi-au exprimat totodată îngrijorarea cu privire la eficienţa anchetei, în absenţa unor măsuri care să asigure protecţia femeilor intervievate, confidenţialitatea datelor şi garanţia că nu vor exista represalii împotriva celor care denunţă actele de viol, mobbing sau hărţuire sexuală comise la locul de muncă.

În opinia ONG-urilor, nerespectarea acestor condiţii de investigare poate transforma ancheta într-un act de intimidare a femeilor angajate în structurile de poliţie şi le poate îngreuna situaţia la locul de muncă. Din acest motiv, organizaţiile îi cer ministrului de Interne să facă publice condiţiile de realizare şi rezultatele investigaţiei în curs.

Evaluarea internă a actelor de agresiune sexuală trebuie să aibă în vedere şi bărbaţii, consideră semnatarii scrisorii, întrucât aceştia la rândul lor pot fi victime ale diverselor forme de violenţă sexuală şi abuz, după cum o arată experienţa altor state.

O acţiune singulară, de natură strict disciplinară, care îşi propune intervievarea în două săptămâni a femeilor din structurile Poliţiei, nu poate fi o măsură suficientă pentru rezolvarea unor probleme învăluite în tăcere atâta vreme, atrag atenţia reprezentanţii societăţii civile, susţinând că există riscul de "re-victimizare a femeilor din Poliţie".