Isărescu:Nu regret flexibilizarea acordului Viena,fluxurile pot fi controlate prin norme prudenţiale

"Pe undeva eu nu regret faptul că se dă mai multă flexibilitate băncilor prin acordul de la Viena, cu toate că evenimentele din ultimele săptămâni m-au pus şi pe mine pe gânduri, întrucât există posibilitatea ca prin norme prudenţiale aceste fluxuri să fie nu numai monitorizate, dar şi controlate", a spus Isărescu.

Isărescu a arătat că, deşi acordul de la Viena încă există, înţelegerea nu se mai bazează pe cifre concrete, în sensul că băncile nu mai sunt obligate să menţină un anumit nivel al expunerii.

"Băncile mamă nu mai sunt deloc generoase cu ele (subsidiarele - n.r.) în ceea ce priveşte liniile de finanţare, pentru că la rândul lor au nevoie de capital. Nu retrag banii din România, dar nu le mai asigură că la scadenţă le vor reînnoi. În consecinţă, şi acordul de la Viena, care există încă, dar există fără cifre, este mult mai flexibil", a mai spus Isărescu.

Directorul financiar al Erste Bank, Manfred Wimmerm, a declarat recent că grupul austriac consideră că în prezent nu există "necesitatea şi nici dorinţa pentru o continuare a Iniţiativei de la Viena", angajament asumat în 2009 împreună cu alte bănci pentru menţinerea finanţării subsidiarelor din România şi alte ţări din Europa de Est, întrucât condiţile s-au îmbunătăţit.

"Necesarul de finanţare a devenit mult, mult mai mic, deoarece deficitele de cont curent au scăzut, sau balanţa a devenit pozitivă", a afirmat Wimmer.

Şefii de stat şi de guverne din zona euro au decis în urmă cu două săptămâni la Bruxelles ca programul de recapitalizare a băncilor europene să includă o clauză de menţinere a expunerii instituţiilor financiare pe toate subsidiarele din statele UE, pentru a evita presiunea pe pieţele de credit şi, implicit, pe economia reală.