Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoNotarii publici şi-ar putea vedea competenţa teritorială restrânsă la nivelul celei a judecătoriei în circumscripţia căreia activează, însă, în acelaşi timp, ei s-ar putea asocia chiar dacă provin din zone diferite, fără a-şi pierde dreptul la biroul individual, conform unui proiect de lege al MJ.
Ministerul Justiţiei (MJ) propune, într-un proiect de modificare a legii care reglementează activitatea notarilor publici din România, publicat marţi pe site, ca notarilor publici să le fie restrânsă competenţa la aria de jurisdicţie a judecătoriei în circumscripţia cărora activează.
Cei din Bucureşti însă vor fi competenţi pe întreg teritoriul Capitalei, nu doar în sectorul unde sunt înregistraţi, în ciuda existenţei judecătoriilor de sector.
Ministerul propune totodată eliminarea obligativităţii cetăţeniei pentru notarii publici din România. Dacă până acum era obligatoriu ca notarii din România să aibă cetăţenie română, odată cu adoptarea acestui proiect restricţia ar putea dispărea, principalul motiv fiind un număr de şapte hotărâri ale Curţii Europene de Justiţie prin care şapte state membre UE au fost condamnate pentru o prevedere asemănătoare.
Prin acelaşi proiect de act normativ, elaborat de MJ ca urmare a propunerilor primite de la Uniunea Naţională a Notarilor Publici, din 2014 ar putea dispărea toate celelalte forme de a deveni notar, cu excepţia examenului susţinut la Institutul Notarial Român. Totuşi, aspiranţii de alte naţionalităţi la calitatea de notar public în România sunt obligaţi să cunoască limba română.
Notarii mai bătrâni de 70 de ani ar urma, după adoptarea prevederilor propuse, să fie obligaţi ca anual să prezinte documente medicale care să ateste că sunt apţi fizic şi psihic pentru a putea profesa în continuare.
