Un sucevean pune bazele unei ferme de sturioni

"Au carnea cea mai bună, icrele cele mai de preţ, sunt cel mai greu de prins. De asta sunt şi cei mai căutaţi". Cam asta îţi spune orice pescar când îl întrebi de sturioni. Este peştele pentru care statul român a demarat în urmă cu câţiva ani un amplu program care prevedea popularea Dunării şi refacerea speciei de sturion, grav afectată de lucrările hidrotehnice. Iar dacă cineva credea că sturionul se va adapta şi în iazurile de la noi nu putea fi decât un pasionat, cineva născut cu microbul peştelui în sânge. Se numeşte Dan Marcu, iar pariul său pare să fie deja unul câştigător la jumătate de an după ce a adus primele exemplare în iazul pe care-l deţine la Mănăstioara, lângă Siret.

„Când le-am spus apropiaţilor ce am de gând să fac, mi-au recomandat să fiu prudent, asta că să nu-mi spună direct că e o nebunie. Dar am zis că trebuie să încerc”, aşa începe povestea primilor sturioni din judeţul Suceava.

Primul pas pe care Dan Marcu l-a făcut a fost acela de a efectua o serie de analize pentru apa în care urmau să ajungă sturionii. Cum aceasta corespundea din toate punctele de vedere, a luat legătura cu o fermă care oferea spre vânzare puiet. În scurt timp, iazul de la Mănăstioara a fost populat cu 1,8 tone de puiet de sturion. Se întâmpla în primăvara acestui an.

A venit apoi perioada de aşteptare, aceea în care trebuia urmărit dacă peştii se vor aclimatiza în noul habitat.

„I-am urmărit atent în toată această perioadă. Am observat că au luat în greutate, iar cel mai îmbucurător aspect este că mortalitatea a fost zero. Acum pot spune că s-au adaptat foarte bine aici. A fost un risc, mai ales că erau o mulţime de necunoscute legate de creşterea sturionilor şi de alţi factori colaterali. Dacă nu aş fi riscat, nu aş fi ştiut niciodată care este rezultatul”, a precizat Dan Marcu.

„Peste câţiva ani vreau să vând puiet de sturion”

Următorul pas este acela de a crea o fermă de sturioni, dar asta se va întâmpla, cel mai probabil, anul viitor. Chiar dacă preţul unui sturion este de şase ori mai mare decât al unui crap, spre exemplu, Dan Marcu este de părere că investiţia merită realizată. „Vreau să dezvolt această afacere, iar peste câţiva ani să pot vinde puiet de sturion. Sunt puţine zone în România unde se creşte sturion, iar în Moldova aproape deloc”, a spus Dan Marcu.

Deocamdată, în iazul de la Mănăstioara sturionii convieţuiesc alături de alte specii, cum ar fi crapul, carasul, somnul sau ştiuca, iar pescarii care îşi încearcă norocul pe cele aproape 5 hectare ale luciului de apă mai au uneori norocul să prindă şi astfel de exemplare.

Pentru a-şi proteja investiţia, Dan Marcu nu este de acord să le vândă pescarilor exemplare de sturion. Totuşi, dacă cineva ţine neapărat să cumpere un astfel de peşte trebuie să achite un preţ de 18 euro/kg. Sturionii devin cu adevărat valoroşi la maturitate, în jurul vârstei de 8 ani, când depun şi icrele. De altfel, caviarul, sau icrele negre, care rezultă de la femelele sturion se vinde pe piaţă cu preţuri care ating 1.400 de euro/kg.