Studenţii au protestat cu 25 de cruci în faţa sediului Ministerului Educaţiei

Aproximativ 100 de studenţi au protestat, miercuri, pentru a treia zi consecutiv la Ministerul Educaţiei.

Studenţii au plecat în marş de la Complexul Grozăveşti cu 25 de cruci din lemn, pe care apoi le-au pus în faţa Ministerului Educaţiei, pentru a simboliza cimitirul în care au fost înmormântate cele 25 de procente din ultimul pilon al reprezentativităţii studenţeşti în forurile decizionale din universităţi.

"Acesta este ultimul pilon, iar importanţa lui este majoră întrucât studenţii reprezentanţi utilizează 25 la sută în alegerea rectorului o dată la patru ani ca un factor de influenţă asupra planului managerial al viitorului rector. 25 la sută nu este un procent mare, dar este îndeajuns pentru a transforma studenţii într-un factor de luat în seamă pentru următorii patru ani, studenţii reprezentând peste 80 la sută din comunitatea academică", a declarat vicepreşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), Cristina Ramona Fiţ.

Chiar şi cu 25 la sută, nimic nu garantează că noul rector va lua în considerare nevoile şi priorităţile studenţilor, însă diminuarea acestuia foarte aproape de zero va încuraja echipele de management ale universităţiilor de a trata din perspectivă proprie problemele studenţeşti, susţin reprezentanţii ANOSR.

"Un învăţământ centrat pe student, un tip de învăţământ spre care cel românesc aspiră, se bazează participarea activă a studenţilor în întreaga dimensiune a procesului academic", a mai spus Cristina Fiţ.

ANOSR continuă şi joi protestele, când este programată o altă întâlnire cu ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu.

ANOSR a început în 28 februarie protestele faţă de prevederile din Legea educaţiei privind eliminarea reprezentanţilor lor din forurile decizionale din mediul universitar. Atunci, aproximativ 25.000 de studenţi din centrele universitare Bucureşti, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Timişoara, Suceava, Alba-Iulia şi Târgu Mureş au fost în grevă japoneză, ei purtând pe braţe banderole albe pe care scria "protestatar".

Studenţii au continuat protestele şi în zilele următoare, când au afişat pe cămine şi cantine cearşafuri cu mesaje de protest faţă de Legea educaţiei şi i-au trimis ministrului Daniel Funeriu pachete cu zacuscă, murături, sarmale, slănină, salam şi pufuleţi, pentru a arăta condiţia socială a studentului din România.

Acţiunile de protest ale ANOSR continuă, începând de luni, la sediul Ministerului Educaţiei. Luni, în prima zi a pichetelor de la Ministerul Educaţiei, o delegaţie a studenţilor a discutat aproximativ două ore cu ministrul Daniel Funeriu, dar fără a ajunge la vreun rezultat, astfel că aceştia au decis să continue protestele.

"Negocierile nu ne-au convins să oprim protestele, astfel că vom continua şi marţi şi miercuri, urmând să decidem în urma altor eventuale discuţii dacă ne oprim aici. Ministrul ne-a spus că deocamdată nu este convins că e bine pentru studenţi să fie reprezentaţi 25 la sută în luarea deciziilor din universităţi", a spus Cristina Fiţ.

Ea a precizat că protestul este şi faţă de obligativitatea prezenţei la cursuri şi seminarii, spunând că cei mai mulţi studenţi muncesc pentru a se întreţine şi nu reuşesc să ajungă la toate cursurile şi seminariile.

Reprezentanţii ANOSR susţin că au semnalat de foarte mult timp această problemă majoră din noua Lege a educaţiei, şi anume lipsa celor 25 de procente în decizia modalităţii de desemnare a rectorului, precum şi în procesul de desemnare a acestuia indiferent de modalitatea de alegere, dar şi lipsa celor 25 la sută în Consiliul de administraţie al universităţilor.

"Dreptul de a avea acces direct în toate deciziile din cadrul universităţii este un drept fundamental pentru mişcarea studenţească, un drept câştigat de către studenţi în trecut. Nu vom permite nimănui să îl limiteze. În ceea ce priveşte decizia ca prezenţa la cursuri să fie obligatorie, este o decizie lamentabilă a unor profesori incapabili să-şi adapteze metodele de predare la nevoile studenţilor. Nu vom permite ca studentul să aibe de suferit în urma unei decizii specifice perioadei de dinainte de 89’ în locul modernizării reale a educaţiei", a declarat preşedintele ANOSR, Daniela Alexe.

În 17 februarie, aproape o sută de studenţi au protestat în faţa Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi, vrând să atragă atenţia asupra faptului că noua Lege a educaţiei prevede eliminarea studenţilor din forurile decizionale din mediul universitar.

Ministerul Educaţiei preciza atunci că noua Lege a educaţiei prevede, în premieră, emiterea unui ordin de ministru care să consacre Codul drepturilor şi obligaţiilor studenţilor propus de organizaţiile studenţeşti şi că, astfel, motivele invocate de studenţi sunt ireale.

Potrivit Ministerului Educaţiei, articolul 203 (5) al legii Educaţiei Naţionale precizează că "studenţii pot fi reprezentaţi în toate structurile decizionale şi consultative din universitate", ceea ce înseamnă că legea permite, dar depinde de fiecare universitate până unde se va întinde implicarea studenţilor.

Ministerul Educaţiei a invocat şi prevederile articolului 207 (5) a) din Legea educaţiei, potrivit cărora "componenţa membrilor consiliului facultăţii este de maximum 75% cadre didactice şi de cercetare, respectiv minimum 25% studenţi", ceea ce înseamnă o reprezentare minimală de 25%.

Un alt articol invocat de minister este 209 (1) a) şi b) din Legea educaţiei, referitor la alegerea rectorului prin concurs public, unde din comisie trebuie să facă parte cel puţin un reprezentant al studenţilor. Universităţile au posibilitatea să mărească, dacă doresc, numărul studenţilor care fac parte din comisie, dar nu pot eluda participarea reprezentantului acestora la alegerea rectorului.