Google
Arcadia CMB
Arcadia CMB
Arcadia CMB
 
luni, 14 feb 2011 - Anul XVI, nr. 36 (4634)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6559 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta3,9517 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   ø imagini |   ø fişiere video

Sindicaliştii anunţă miercuri acţiunile de protest, după ce primesc forma finală a Codului muncii

Luni, 14 Februarie 2011 (18:18:39)

Liderii celor cinci confederaţii sindicale vor anunţa miercuri acţiuni de protest, după ce vor analiza forma finală a proiectelor Codului Muncii şi Codului de dialog social, pe care urmează să le primească marţi.

Preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, a spus, luni, la finalul unei întâlniri la care au participat liderii confederaţiilor sindicale, că proteste vor fi cu siguranţă, pentru că de cele mai multe ori cei cu care negociază nu îi iau în seamă pe sindicalişti.

Potrivit lui Costin, confederaţiile sindicale trebuiau să primească luni după-amiază formele finale ale proiectelor Codului Muncii şi Codului de dialog social, dar până în prezent acestea nu au ajuns la sindicalişti.

"Ne fusese promis astăzi (luni, n.r.) un punct de vedere politic al Cabinetului Boc privind modificările la Codul Muncii şi la cele cinci legi din Codul de dialog social, dar nu am primit nimic. Probabil vom primi mâine (marţi, n.r.). Oricum, noi vom anunţa miercuri programul acţiunilor de protest", a spus Costin.

Liderul BNS a adăugat că este posibil să fie tensiuni în coaliţia de guvernământ privind modificările şi acesta să fie motivul pentru care până în prezent sindicaliştii nu au primit aceste texte.

Secretarul general adjunct al PDL, Gheorghe Flutur, a declarat, luni, că BPN al PDL i-a mandatat pe premier şi pe ministrul Muncii să finalizeze în cursul acestei săptămâni Codul Muncii, precizând că nu s-a discutat despre angajarea răspunderii Guvernului pe acest cod.

Reprezentanţii sindicatelor şi ai unor patronate s-au întâlnit, vineri, la Guvern, pentru a treia oară, cu premierul pentru a discuta în legătură cu modificările la Codul Muncii, cea mai importantă temă aflată în diversiune fiind păstrarea sau nu a contractelor colective de muncă la nivel naţional.

Aceştia nu s-au înţeles cu premierul Emil Boc privind păstrarea sau nu a contractelor colective de muncă la nivel naţional, astfel că decizia finală privind proiectul de modificare a Codului Muncii va fi luată de către Coaliţie.

Vicepreşedintele BNS Ion Pisc a spus că dacă nu va mai fi contract colectiv la nivel naţional, sindicaliştii vor recurge la acţiuni sindicale, deoarece regulile minimale ca timpul de lucru, condiţiile de lucru, salariul minim, trecerea la coeficienţii de ierarhizare care să departajeze lucrătorii vor dispărea.

"Dacă ramurile nu sunt definite, iar contractul de muncă la nivel de unitate ajunge la mâna angajatorului este posibil ca lucrătorii să fie plătiţi sub valoarea lor", a precizat Pisc.

Anterior, premierul Emil Boc anunţa că au fost făcute "progrese substanţiale" în întâlnirile cu sindicatele, fiind acceptate un total de 27 propuneri ale acestora, dar că în discuţie mai sunt încă anumite teme, precum valabilitatea şi caracterul extins sau restrâns al contractelor colective de muncă.

Printre propunerile acceptate este cea care vizează perioada de preaviz, care să fie 20 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie şi 30 de zile pentru cele de conducere, precum şi cea care se referă la perioada de stagiu pentru absolvenţi la angajare.

În discuţie rămăseseră trei principale probleme. Una dintre ele se referă la contractele pe perioadă determinată, partenerii sociali propunând ca acestea să fie "de regulă" de doi ani şi, în cazuri excepţionale, să poată fi extinse şi la trei ani, dar doar cu acordul scris al angajatului. O altă propunere se referea la perioada de probă, sindicatele propunând ca aceasta nu depăşească 90 de zile, fie că este vorba de funcţie de execuţie sau de conducere, şi să fie reglementată prin Contractul colectiv de muncă. A treia propunere privea modul de aplicare a Contractelor colective de muncă.

Sindicaliştii vor ca termenul de preaviz convenit de părţi în contractul de muncă să nu fie mai mic de 15 zile sau 30 de zile pentru funcţiile de execuţie şi de conducere, în timp ce Guvernul a propus, în proiectul de modificare a Codului Muncii, 20 şi, respectiv, 45 de zile pentru preaviz.

Termenul de preaviz este cel convenit de părţi în contractul individual de muncă sau, după caz, cel prevăzut în contractele colective de muncă aplicabile şi nu poate fi mai mic de 15 zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de execuţie, respectiv nu poate fi mai mic de 30 de zile lucrătoare pentru salariaţii care ocupă funcţii de conducere, se arată în proiectul sindicatelor, în timp ce Executivul propune 20 şi, respectiv, 45 de zile.

Totodată, sindicaliştii spun că angajatorul poate renunţa unilateral la clauza de neconcurenţă prevăzută în contract, plata indemnizaţiei de neconcurenţă încetând după minim 30 de zile de la notificarea scrisă a angajatorului privind denunţarea acesteia - din luna următoare notificării scrise a angajatului privind denunţarea acesteia.

În ceea ce priveşte perioada de probă la angajare, Guvernul propune prin proiectul de Cod al muncii 45 de zile pentru funcţii de execuţie şi 120 de zile pentru cele de conducere. Sindicatele vor însă ca perioada de probă să nu depăşească 90 de zile în niciunul dintre cazuri.

Guvernul propune eliminarea interdicţiei de a angaja mai mult de trei persoane pentru acelaşi post în perioada de probă, în timp ce sindicatele se opun abrogării acestei prevederi din actualul cod al muncii.

Sindicaliştii mai vor ca viitorul Cod al muncii să aibă o prevedere prin care în cazul absolvenţilor de studii superioare să constituie stagiu primele şase luni după debutul în profesie al acestora. La sfârşitul perioadei de stagiu, angajatorul ar urma să elibereze, obligatoriu, o adeverinţă vizată de Inspectoratul Teritorial de Muncă.

În cazul întreruperii sau reducerii temporare a activităţii fără încetarea raportului de muncă, sindicaliştii completează propunerea Guvernului referitoare la reducerea timpului de lucru şi a salariului cu menţiunea ca acest lucru să se întâmple "în special" pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare.

Sindicaliştii spun că, în cazul reducerii temporare a activităţii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare pe perioade care depăşesc 30 zile, angajatorul va avea posibilitatea "ca prin negocieri cu sindicatul reprezentativ sau cu reprezentanţii salariaţilor, după caz", să reducă programului de lucru de la cinci la patru zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului, până la remedierea situaţiei care a cauzat reducerea programului.

Totodată, sindicaliştii vor completarea propunerii Guvernului ca în cazul în care din motive economice este necesară reducerea sau întreruperea temporară a activităţii pentru maximum 15 zile lucrătoare consecutive pe an, cu obligativitatea reluării ei, angajatorul să poată acorda în această perioadă concediu fără plată, cu menţiunea că aceste măsuri trebuie să fie negociate prin contractele colective de muncă aplicabile.

De asemenea, măsura concedierii colective nu presupune o răspundere a angajaţilor în luarea deciziei, ca atare sindicatele nu pot accepta amendamentul referitor la acest aspect. Sindicaliştii nu acceptă abrogarea articolului potrivit căruia angajatorul care a dispus concedieri colective nu poate face noi încadrări pe locurile de muncă ale salariaţilor concediaţi, timp de nouă luni.

În situaţia în care, în această perioadă, se reiau activităţile a căror încetare a condus la concedieri colective, angajatorul are obligaţia de a transmite salariaţilor care au fost concediaţi o comunicare scrisă în acest sens şi de a-i reangaja pe aceleaşi locuri de muncă pe care le-au ocupat anterior, fără examen sau concurs ori perioadă de probă. Salariaţii au la dispoziţie un termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data comunicării angajatorului pentru a-şi da în scris consimţământul cu privire la locul de muncă oferit. În situaţia în care salariaţii care au dreptul de a fi reangajaţi nu îşi manifestă în scris consimţământul în termenul prevăzut sau refuză locul de muncă oferit, angajatorul poate face noi încadrări pe locurile de muncă rămase vacante.

Contractul individual de muncă pe durată determinată poate fi prelungit şi după expirarea termenului stabilit iniţial, cu acordul scris al părţilor, pentru perioada realizării unui proiect, program sau lucrări, propune Guvernul, în timp ce sindicatele spun că, având în vedere Memorandumul OIM şi practica europeană, amendamentul nu se justifică.

Guvernul vrea ca în noul Cod al muncii să nu mai fie prevăzut ca, la expirarea contractului individual de muncă pe perioadă determinată, pe acel loc de muncă să poată fi angajat un salariat cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată, în timp ce sindicatele se opun abrogării acestei prevederi existente în prezent în Codul muncii.

Totodată, Guvernul propune ca, între două misiuni, salariatul temporar să se afle la dispoziţia agentului de muncă temporară. Sindicaliştii susţin rămânerea la formularea din actualul Cod al muncii, adică între două misiuni salariatul temporar să fie la dispoziţia agentului de muncă temporară şi să primească un salariu plătit de agent, care nu poate fi mai mic decât salariul minim brut pe ţară.

Executivul propune ca, pentru fiecare nouă misiune, între părţi să se încheie un contract de muncă temporară, în care vor fi precizate condiţiile în care urmează să se desfăşoare misiunea, durata acesteia, identitatea şi sediul utilizatorului, precum şi modalităţile de remunerare a salariatului temporar. Sindicaliştii vor însă păstrarea formulării în vigoare, adică pentru fiecare nouă misiune între părţi să se încheie un act adiţional la contractul de muncă temporară.

În proiectul Guvernului se propune ca, în perioadele de reducere a activităţii, angajatorul să aibă posibilitatea de a acorda zile libere plătite, din care pot fi compensate eventualele ore suplimentare ce vor fi prestate pe parcursul anului. În opinia sindicatelor, contul de timp în acest sens este "doar sugerat" şi nu prezintă garanţii împotriva abuzurilor.

Totodată, alte prevederi din proiectul Guvernului cu care sindicatele nu sunt de acord se referă la durata normală a timpului de lucru. Guvernul propune ca, în cazul salariaţilor de noapte a căror activitate se desfăşoară în condiţii speciale sau deosebite de muncă, durata de lucru să nu depăşească opt ore pe parcursul oricărei perioade de 24 de ore decât dacă este prevăzut în contractul colectiv de muncă aplicabil şi dacă o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite din contractul de muncă de nivel superior. În această situaţie, angajatorul este obligat să acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare în bani a orelor de noapte lucrate peste durata de opt ore. Sindicatele spun însă că aceste amendamente nu sunt conforme cu dispoziţiile din Convenţia 98 a OIM.

Guvernul propune ca un angajat să aibă cel puţin zece zile lucrătoare de concediu neîntrerupt, în timp ce sindicatele vor ca perioada concediului neîntrerupt să fie de cel puţin 15 zile.

Guvernul vrea să păstreze în noul Cod al muncii prevederea ca liderii sindicali să nu poată fi concediaţi de la locurile de muncă în perioada de mandat sindical, însă vrea să elimine perioada de doi ani după încetarea mandatului. Sindicatele cer însă menţinerea acestei prevederi, care se regăseşte în Codul muncii în vigoare.

În ceea ce priveşte sancţiunile disciplinare dispuse în cazul angajaţilor, sindicatele propun introducerea unei menţiuni referitoare la faptul că, dacă în termen de şase luni salariatul nu primeşte o nouă sancţiune, este reabilitat de drept.

Guvernul propune recuperarea unor eventuale pagube provocate din vina angajatului în 30 de zile după ce i-a comunicat acestuia evaluarea pagubei. Sindicatele se opun acestei propuneri, susţinând că doar instanţa de judecată poate constata vinovăţia şi obligaţia de plată.  

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Sindicaliştii anunţă miercuri acţiunile de protest, după ce primesc forma finală a Codului muncii.
 Vizualizări articol: 379 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Sindicaliştii anunţă miercuri acţiunile de protest, după ce primesc forma finală a Codului muncii0.05

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Ultima ora

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei