Alianţa pentru Sănătate va sesiza Parlamentul European, nemulţumită de bugetul sănătăţii din 2011

Legea bugetului pe 2011, aşa cum a fost adoptată de Parlamentul României (3% din PIB), continuă grava subfinanţare a sistemului de sănătate generând atât pe termen scurt cât şi pe termen mediu şi lung "efecte dezastruase în planul sănătăţii populaţiei şi a speranţei de viaţă", se arată într-un comunicat al Alianţei remis, miercuri, MEDIAFAX.

APSR consideră că neglijenţa, nepăsarea, indiferenţa şi interesele de grup ale reprezentanţilor statului roman duc la discriminare şi la exterminarea unor categorii importante ale populaţiei cărora le este astfel restricţionat dreptul la ocrotirea sănătăţii şi igienei.

"Reamintim clasei politice că, prin procedura de aderare la UE, România şi-a asumat aducerea la standardele europene a sistemului public de sănătate. De asemenea, în anii trecuţi subfinanţarea a generat grave disfuncţionalităţi ale sistemului de sănătate cu limitarea accesului pacienţilor la produsele şi serviciile de sănătate, iar studiile efectuate până în prezent relevă continua degradare a sistemului şi a stării de sănătate a populaţiei", potrivit sursei citate.

APSR subliniază faptul că proiectarea şi adoptarea acestui buget au fost făcute fără temeiul unei analize corespunzătoare asupra nevoilor şi stării de sănătate a populaţiei, fără o evaluare a consecinţelor în planul infrastructurii sistemului de sănătate din România şi fără o evaluare reală a nevoilor minime de finanţare, ţinând cont de obligaţiile constituţionale ale statului român.

În prezent, tot mai mulţi pacienţi sunt nevoiţi să îşi cumpere materialele sanitare şi medicamentele necesare atunci când ajung în spitalele publice, nu pot beneficia de medicamente compensate şi investigaţii medicale paraclinice (analize de laborator, investigatii imagistice etc) deşi îşi plătesc asigurarea şi ar trebui să aibă acces la toate aceste produse şi servicii de sănătate. Astfel, sunt eliminaţi din cadrul asigurării asistenţei medicale publice pacienţii care nu au posibilitatea să îşi plătească accesul la sistemul de sănătate, se arată în comunicat.

Pe termen lung, toate acestea vor duce la deprecierea stării de sănătate a populaţiei, la agravarea afecţiunilor existente, la creşterea numărului de cazuri de "boli ale saraciei" ceea ce înseamnă reducerea speranţei de viaţă a românilor, precum şi la majorarea costurilor sociale. "Cel mai grav este faptul că vor fi pierdute prematur vieţi omeneşti", susţin reprezentanţii APSR.

Bugetul Ministerului Sănătăţii va fi cu 11% mai mare în 2011 faţă de 2010, astfel că vor putea fi demarate investiţii în infrastructură şi achiziţii de aparatură pentru ATI şi oncologie, iar bugetul CNAS va creşte cu 5%, suma trebuind ajustată, declara, în urmă cu o săptămână, ministrul Cseke Attila.

În ceea ce priveşte bugetul CNAS, acesta a înregistrat o uşoară creştere cu 5%. "În ceea ce priveşte bugetul CNAS, acesta este în 2011 în uşoară creştere, cu 5%, dar va mai trebui ajustat. Este necesar să continuăm măsurile de reformă şi în 2011, mă refer la informatizarea sistemului, introducerea cardului naţional de sănătate şi restructurarea sistemului spitalicesc", a adăugat ministrul Cseke Attila.

Potrivit proiectului legii bugetului de stat pe 2011, bugetul Ministerului Sănătăţii va fi de 4,417 miliarde de lei, mai mare cu 11% faţă de proiecţia de buget pentru 2010, dar mai mic cu 2,7 miliarde lei faţă de execuţia bugetară pentru anul în curs.