Gabriel MANȚĂ

Chiar dacă un pic defazat, dată fiind binemeritata tihnă de Crăciun, mă voi referi azi la cel mai anacronic transfer din perioada de “riparazione”. Deşi abia a început, nu cred că va depăşi cineva viteza maşinii timpului trecut la care au apelat cei din Ghencea odată cu transferul lui Nicolae Dică. Conducătorii lui Dinamo păreau a deţine patentul repatrierilor, dar nu ştiu dacă aceştia ar putea face o mutare la acelaşi nivel. Şi dacă ar veni turcul Kiriţă, tot ar prinde bine pentru remaierea apărării din Groapă. Poate doar unul ca Mihalcea să-l poată concura pe Dică!

Pentru a pune lucrurile pe făgaşul lor, tot respectul pentru ce a însemnat Dică la Steaua. Oricum, nici în vârful perioadei sale de glorie nu excela în viteză sau mobilitate. Dar măcar era la vârsta optimă a performanţei sportive, când celelalte calităţi ale sale puteau compensa. La aproape aceeaşi vârstă de 31 de ani, unul ca Mutu încă prezintă garanţii din punct de vedere fizic, celelate aspecte nu le discutăm aici, în schimb la Dică lucrurile stau exact pe dos. Îl blamam pe Zenga pentru că i-a oferit prea puţine şanse la Catania, dar dacă la antrenamente nu putea ţine pasul, de ce şi-ar fi asumat riscuri în meciuri oficiale?! Dacă a greşit cu ceva, Zenga a făcut-o acordându-i credit într-un fotbal unde spaţiile sunt reduse la maximum. Tot el l-a adus apoi şi pe Goian la Palermo, dar a declarat că îşi propusese o perioadă de 6 luni pentru adaptarea fundaşului român. În sprijinul acestei strategii vine şi afirmaţia lui Goian, cum că nu îşi închipuia că nu este pregătit pentru fotbalul mare după atâtea meciuri la naţională şi în cupele europene! Şi mai de curând l-am auzit pe Deac, despre care n-am fi spus niciodată că e lent sau că nu pune osul, că nu făcea faţă la antrenamentele nemţilor de la Schalke. Păi şi-atunci cum să reuşească unul ca Dică, pe care nici calităţile fizice, nici vârsta nu-l mai recomandă pentru asta?! Transferul la CFR Cluj ar fi trebuit să-i refacă imaginea, însă doar cu execuţia cornerelor şi a loviturilor libere nu se putea face primăvară.

Nu mă voi da după cireş în cazul în care Dică va fi locomotiva Stelei pentru titlul de campioană, deocamdată îmi asum afirmaţia că transferul său mi se pare ultima cărămidă cu care a fost zidit procesul de întinerire demarat atât de promiţător de Bergodi. Dincolo de un eşec pentru Steaua, acest transfer poate fi un cântec de sirenă pentru Dică. Că îl va lua la ţintă Becali e de neevitat (deja o face!), mai rău e dacă o vor face şi suporterii…