Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoProiectul legii votului prin corespondenţă, lansat în dezbatere publică marţi de către MAE, extinde campania electorală de la 30 la 45 de zile şi prevede stabilirea datei scrutinului prezidenţial cu 90 de zile înainte, iar acesta să aibă loc în luna dinaintea finalizării mandatului şefului statului.
Astfel, proiectul legii votului prin corespondenţă pentru cetăţenii români din străinătate, modifică legile privind alegerea parlamentarilor, a europarlamentarilor români şi a preşedintelui ţării.
Principala modificare se referă la extinderea duratei campaniei electorale de la 30 la 45 de zile.
În cazul alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, proiectul de lege prevede depunerea candidaturilor cu cel puţin 60 de zile înaintea alegerilor, faţă de 40 de zile cât stabilea Legea 35/2008 privind votul uninominal.
De asemenea, în privinţa alegerilor prezidenţiale, proiectul de act normativ prevede că ziua alegerilor este duminica, în luna anterioară în care ajunge la termen mandatul de şef al statului, modificând Legea 370/2004.
Conform proiectului, cu 90 de zile înaintea zilei votării pentru prezidenţiale, Guvernul stabileşte data alegerilor, prin hotărâre.
Legea 370/2004 privind alegerea preşedintelui prevedea că data alegerilor se stabileşte şi se aduce la cunoştinţa publică de către Guvern cu cel puţin 45 de zile înainte de ziua votării şi până la împlinirea a 5 zile de la data expirării mandatului preşedintelui în funcţie.
Şi pentru alegerile prezidenţiale, proiectul de lege privind votul prin corespondenţă stabileşte depunerea candidaturilor cu cel puţin 60 de zile înaintea zilei votării, faţă de 30 de zile cât este termenul din legea 370.
În privinţa alegerilor prezidenţiale, proiectul mai prevede că, în cazul organizării unui al doilea tur de scrutin, alegătorul care votează prin corespondenţă va primi un buletin de vot ce va cuprinde un patrulater în care trebuie să scrie olograf numele şi prenumele candidatului pentru care optează.
Vor fi considerate nule buletinele de vot de alt model decât cel aprobat, buletinele pe care nu au fost înscrise numele şi prenumele niciunuia dintre candidaţi, au fost înscrise mai multe nume şi prenume ale candidaţilor, numele şi prenumele candidatului sunt scrie ilizibil şi/sau cu ştersături.
"Votul este valabil exprimat când opţiunea alegătorului român este evidentă", mai prevede proiectul de act normativ.
